Ce se întâmplă cu cei acuzați de abuz în serviciu care produc un prejudiciu sub prag? „Nu ești cinstit dacă furi până în 250.000 de lei”

Mirela Ene, 31 martie 2023, Ora 03:26

  • print
  • |
ce-se-intampla-cu-cei-acuzati-de-abuz-in-serviciu-care-produc-un-prejudiciu-sub-prag-nu-e-ti-cinstit-daca-furi-pana-in-250-000-de-lei-47727-1.jpg

Votul de miercuri din Senat, care a decis, în calitate de primă cameră sesizată, să stabilească un prag valoric de la care se poate vorbi de infracțiune în cazul abuzului în serviciu, a stârnit valuri de reacții politice, dar și nemulțumiri ale românilor cărora decizia le-a evocat o nouă OUG 13 și împotriva căreia au încept să iasă în semn de protest, din nou, în Piața Victoriei.

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică", potrivit modificărilor aduse articolului 297 din Codul Penal, la votul din Senat.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat, prima cameră sesizată, cu 79 de voturi „pentru", 25 „împotrivă" și 11 abțineri.

Odată votat în plen, după ce amendamentul propus de parlamentari PSD, PNL și UDMR a fost admis în comisii, reacțiile publice i-am făcut pe oficialii de la Ministerul Justiției și pe liderii Coaliției să anunțe că vor promova stabilirea unui nou prag, de 9.000 de lei, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților, unde a fost trimis proiectul votat, dar încă nu a fost înregistrat.

De ce trebuie schimbat articolul privind abuzul în serviciu din Codul Penal

În forma în vigoare a Codului Penal a articolul 297 nu este prevăzut niciun prag valoric.

Proiectul de lege vizează modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, pentru a o pune în acord cu deciziile Curții Constituționale, prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate referitoare la unele prevederi din cuprinsul actului normativ.

Este vorba de decizia Curții Constituționale nr.405/2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din noul Cod Penal și ale art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

„Curtea reţine că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a săvârşirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Curtea constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu", constatase completul Curții Constituționale al cărei președinte era atunci actualul avocat Augustin Zegrean.

În proiectul de lege trimis la Senat pentru adoptare, pragul valoric nu era amintit în forma adoptată de Guvern la 28 decembrie 2022. În Senat au fost admise mai multe amendamente, inclusiv cel privind pragului de 250.000 de lei.

După votul senatorilor, Ministerul Justiției a transmis, miercuri, că va susține adoptarea în Camera Deputaților, forul decizional, a unui prag de 9.000 mii de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Același prag este susținut și de liderii partidelor de la guvernare.

„Am decis să susținem propunerea Ministerului Justiției privind pragul de 9.000 de lei la infracțiunea de abuz în serviciu. L-am mandatat pe liderul grupului PNL de la Camera Deputaților, Gabriel Andronache, să depună acest amendament în numele Partidului Național Liberal, în vederea susținerii și adoptării lui", a transmis premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL.

„Am luat act de răspunsul Ministerului Justiției la solicitarea pe care am făcut-o și de propunerea privind instituirea unui prag de 9.000 de lei în ceea ce privește abuzul în serviciu. Coaliția de guvernare va susține propunerea venită din partea specialiștilor din Ministerul Justiției. Am discutat și cu premierul Ciucă și ne vom însuși amendamentele la această lege", a transmis și Marcel Ciolacu, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților.

Când scapă o persoană care comite un abuz în serviciu de dosar penal

Este pragul valoric - de 250.000 de lei sau cel diminuat la 9.000 de lei - soluția în lupta împotriva corupției sau a faptelor asimilate? Ce înseamnă acest prag, de la ce a pornit și unde vor inițiatorii să ajungă? Acestea sunt întrebările la care au răspuns avocații Cristian Ene și Augustin Zegrean.

„Este vorba de pragul valoric echivalentul a 50.000 de euro, care a fost translatat și de la infracțiunile de evaziune fiscală la infracțiunea de abuz în serviciu, în concordanță cu deciziile CCR, care cerea legiuitorului să clarifice valoric de unde fapta va trece la nivelul de infracțiune și până unde va putea fi sancționată doar în contencios administrativ, respectiv în civil, în vederea recuperării unui posibil prejudiciu", a explicat Cristian Ene originea acestui amendament.

Stabilirea unui prag valoric nu va face altceva decât să ușureze organele de anchetă, astfel încât atunci când se constată o faptă de natura unui abuz în serviciu care are o valoare sub 50.000 de euro, să meargă pe o acțiune civilă în recuperarea posibilului prejudiciu, iar în situația în care valoarea e mai mare de 50.000 de euro, atunci autoritățile, din punct de vedere penal, să înceapă un act de urmărire penală", a precizat avocatul.

Cristian Ene a subliniat că orice faptă al cărei prejudiciu este estimat chiar și cu un leu sau un euro sub acest prag nu mai intră în sfera penalului.

„Toate faptele în care se constată că ar exista un prejudiciu sub 50.000 de euro (250.000 de lei - n.r.) sunt fapte păgubitoare de natură civilă. Tot ce înseamnă peste 50.000 de euro intră în categoria posibilelor fapte încadrate în infracțiuni", a subliniat Cristian Ene.

"Prin acțiunea civilă, timp de trei ani, se poate recupera orice prejudiciu"

Sumele de sub 50.000 de euro se recuperează însă prin contencios administrativ sau prin civil, a subliniat avocatul.

„Prin acțiune civilă, timp de trei ani, se poate recupera orice prejudiciu. Și acum sunt fapte în care există un prejudiciu sau, de exemplu, dacă cercetezi abuzul în serviciu în timpul urmăririi penale, dar constați că infracțiunea este prescrisă, te duci și recuperezi în civil.

Dacă, de exemplu, constați că fapta nu e de natură penală, există art. 16, alin. (1), lit, b), în care procurorul, după ce cercetează, constată că fapta nu întrunea elementele constitutive ale unui abuz în serviciu, ci e o faptă de altă natură, civilă, administrativă, se clasa cauza din punct de vedere penal și societatea păgubită sau persoana vătămată putea să se adreseze instanței să facă dovada în civil și să recupereze de acolo un posibil prejudiciu", a explicat avocatul Cristian Ene.

Avocatul a precizat că există și în legislația penală aspectele fiscale, respectiv evaziunea fiscală, un prag valoric pe care, dacă nu îl respecta, nu devenea infracțiune, translatat acum la abuzul în serviciu.

„Există întotdeauna și posibilitatea ca statul să constate că nu are un interes să înceapă o urmărire penală, dacă acele costuri efective cu procesul, în raport de starea persoanei cercetate, în raport de situația acestuia, nu determină neapărat o nevoie publică și o utilitate publică să se facă un dosar penal, și atunci se dă renunțare la urmărire penală", a mai spus avocatul Cristian Ene.

Procesele penale pentru abuz în serviciu încetează după ce se stabilește un prag

Avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale la momentul deciziei transpuse acum în proiectul de lege votat de senatori, a explicat pentru Gândul ce se întâmplă atunci când prejudiciul în cazul unei fapte de abuz în serviciu este mai mic decât pragul decis, indiferent cât este acesta.

„Se încetează procesul penal și nu se mai continuă. Dacă sunt în faza de urmărire penală, se oprește acolo, dacă sunt în faza de judecată fie se pronunță achitarea, fie se pronunță încetarea procesului penal", a explicat Augustin Zegrean.

Prejudiciul estimat al abuzului în serviciu nu reprezintă în mod obligatoriu bani furați, care ajung propriu-zis în buzunarul funcționarului. Dacă au ajuns la el în buzunar, la el rămân, dacă nu, nu știu unde rămân.

Este sigur că într-o astfel de situație, dacă scrie în lege, de exemplu când faptele sunt prescrise, nu rămâi cu ce ai furat. Chiar dacă nu mai ești pedepsit, dai înapoi ce ai furat. Deci latura civilă nu se prescrie.

Dar aici depinde cum scrie în lege. Eu încă nu am văzut legea și nu mă uit la legi înainte de a fi publicate, pentru că vedeți că de la o zi la alta se modifică. Ce au adoptat ieri în Senat cu 250.000 de lei, azi spun că vor modifica la Cameră și că va fi doar 9.000 de lei. Cei 9.000... nu știu de ce 9.000 de lei, e chiar ridicolă chestia asta", a mai spus Augustin Zegrean.

"Până la o anumită sumă ai voie să furi și peste suma aia nu mai ai voie să furi?"

Fostul președinte al Curții Constituționale a atras atenția că politica penală este strict atributul Parlamentului.

"Dacă Parlamentul așa vrea, așa face. Să nu-și închipuie cineva că dacă vor merge la Curtea Constituțională cu legea, va spune Curtea că nu-i bună legea pentru că e prea mare sau prea mică suma. Nu e treaba Curții Constituționale. Curtea Constituțională nu admite sau respinge legile pentru că așa vrea ea. Și acolo sunt niște reguli care trebuie respectate. Deci dacă ei vor scrie 250.000 de lei, așa rămâne, dacă scriu 9.000, așa rămâne.

De ce au simțit nevoie să pună prag la comiterea acestei infracțiuni, adică până la o anumită sumă e voie să furi și peste suma aia nu mai ai voie să furi? Sau ce vor să pună? Adică dacă furi sub 250.000 de lei ești un șef cinstit?", a mai spus Augustin Zegrean.

Ceea ce subliniază actualul avocat este un alt aspect al practicii judiciare, dacă se va ajunge la amenzi, cum a declarat ministrul Justiției.

Din amenzi nu se recuperează bani. Amenda este tot o sancțiune, dar este o sancțiune administrativă, nu e penală. Poate fi amendă penală, dar dacă zice că e amendă adminstrativă, atunci e și mai rău, pentru că la amenzile administrative, de regulă, zici că amenda e de la 100 la 100.000 de lei, îi dă 100.000 de lei amendă, dar dacă plătește jumătate din minim în 15 zile, plătește 50 de lei amendă, deși am stabilit 100.000", subliniază Augustin Zegrean.

În acest context, fostul președinte al CCR le indică legiuitorilor să citească Legea 24/2000 privind tehnica legislativă, care spune clar cum se scrie o lege.

Fostul președinte al CCR a precizat că, din cunoștințele sale, alte state membre UE nu au stabilite astfel de praguri valorice de la care să se încadreze infracțiunile.
Nu cunosc să aibă și nu se practică, nu e un lucru foarte practic. Sunt în domeniul financiar mai multe praguri. De exemplu, la evaziune fiscală, dacă valoarea evaziunii este sub 50.000 de euro, în România, azi, nu e infracțiune, e contravenție și dacă își plătește prejudiciul, scapă.ar, în domeniul acesta (al abuzului în servicu -n.r.), unde este, până la urmă, aproape o faptă de corupție, e asimilată faptelor de corupție, nu poți să spui că ești cinstit dacă furi până în 250.000 de lei și că ești necinstit dacă furi peste 250.000 de lei", a conchis fostul președinte al CCR.

Predoiu: "Sub prag, nu există vid legislativ, ci o contravenție severă"

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat, într-o intervenție la Digi24, că, prin votul de miercuri, Senatul nu a decis că cei care comit abuz în serviciu scapă nevinovați, ci doar a stabilit un prag între sancțiunea contravențională și răspunderea penală

„Sub acest prag, nu există un vid legislativ, ci funcționează o contravenție foarte severă: fapta care nu are drept consecință o pagubă care nu depășește pragul valoric este sancționată contravențional foarte dur. Dacă este săvârșită cu intenție - amendă de la 20.000 lei la 200.000 de lei, dacă este săvârșită cu culpă - cu amendă de la 10.000 la 100.000 de lei, plus repararea prejudiciului", a afirmat Cătălin Predoiu.

 

 

 

EDITORIAL

Alegeri Giurgiu, anul de grație 2024.

Alegeri Giurgiu, anul de grație 2024.

Alegeri Giurgiu, anul de grație 2024.  Cred că demult nu am mai văzut un asemenea spectacol. Ieftin și lipsit de orice respect pentru alegători.  Un circ ieftin, dar cu locuri scumpe. În această atmosferă de târg de vechituri, nimeni nu are interes să explice cum vom trăi în următorii patru ani. Vedem cum costu ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
06:32
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou