Giurgiuvenii nu vor să locuiască într-o groapă de deşeuri periculoase

Giurgiu se află în continuare la un pas de a avea în imediata veci­nă­tate un incinerator de deşeuri periculoase. Când spun imediata vecină­tate, înseamnă mai puţin de 500 de metri de prima casă locuită. Singura frână care mai stă în calea acestei veritabile bombe ecologice, care stârneşte panică nu numai în Giurgiu, ci şi peste Dunăre, la Ruse este o hotărâre de Consiliu local. Ea poate însă fi atacată în instanţă, iar finalul unui ast­fel de proces, evident, nu poate fi prevăzut. Nu au contat nici protestele giurgiu­ve­ni­lor, nici întâmpinările făcute de oficialii bulgari, inclusiv la Ministerul Mediului din România. 

Edilul Adrian Anghelescu a declarat în şedinţa de Consiliu local care a avut pe ordinea de zi această problemă arzătoare la propriu: „Acum, dumneavoastră, consi­lie­rii municipali, sunteţi astăzi aici pentru a defini ce înseamnă vecinătate pentru ce­tăţenii oraşului Giurgiu. Dacă la deşeurile nepericuloase, cum sunt gropile de gunoi, se prevede o rază de protecţie de 1.000 de metri, atunci consider că trebuie să luăm atitudine şi să venim în sprijinul cetăţe­nilor care se opun acestui incinerator şi să definim, în spiritul sănătăţii publice, o rază de protecţie de minimum 1.000 de metri. Ca la gropile de gunoi”.

Cererea lui Adrian Anghelescu a avut ecou şi 19 din cei 21 de consilieri au votat împotriva eliberării unui certificat de ur­ba­nism pentru construirea incinera­toru- lui.

Doar că lucrurile se pot schimba oricând în instanţă. Primarul Anghelescu a şi fost ameninţat de către avocaţii firmei că va fi dat în judecată, pentru că a dat o hotărâre de Consiliu local, peste prevederile legale. Care prevederi legale spun că distanţa de la o astfel de întreprindere până la prima casă locuită trebuie să fie de minim 500 de metri. Oricum, locul unde ar fi trebuit cons­truit incineratorul, pe platforma fostu­lui combinat chimic din Giurgiu, vestit şi el pe vremea când funcţiona pentru otră­virea aerului, cu emanaţii de clor de 20 de ori mai mari decât cele admise, nu res­pecta nici măcar această distanţă minimă.

Când oamenii nu vor

Firma care vrea să construiască incine­ratorul de deşeuri periculoase, inclusiv me- ­­dicale sau explozive se numeşte Friendly Waste Romania şi a fost înființată în sep- tembrie 2019. Are ca principal obiect de activitate tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase. Inclusiv deșeuri care pot ex­ploda, sunt toxice sau dăunătoare pentru sănătatea umană și mediul înconjurător. Acţionarii principali sunt Fadel Neamet Dana și Fadel Mohamad.

Nu Giurgiu a fost prima ţintă unde firma a dorit să construiască incineratorul. Ci comuna Mitreni, din judeţul Călăraşi. Mohamad voia să-i fericească pe locuitorii localităţii cu nişte gaze. Ca la oraş. Aşa că în toamna lui 2019, la puţin timp după înfiinţarea firmei, a depus la primăria co­munei o cerere formulată hoţeşte. În ea se spăunea că Friendly Waste Romania vrea să construiască: „clădiri hală, bazin beto­nat vidanjabil, platforme betonate, împrej-­ muire, sistem de iluminat, executare foraj și rețea internă pentru alimentarea cu apă și canalizare”. Iar la urmă de tot: „ampla­sare incinerator de deșeuri medicale cu instalații anexe”. Nimic despre coloana de gaze.

Pe 30 ianuarie 2020 are loc o şedinţă de Consiliu local, care are pe ordinea de zi şi  închirierea de către Primăria Mitreni a unui teren de 5.000 de mp, situat în extra­vilanul comunei, firmei Friendly Waste. La şedinţă a participat şi Fadel Mohamad, care i-a asigurat pe aleşii locali din Mitreni că nu există niciun pericol, deşi acolo ur­mau să fie incinerate substanţe pericu-­ loase. Dar le mai strecoară o şopârlă. Că nu se va proceda doar la incinerare, ci şi la depozitarea unor deşeuri.

Ambele hotărâri trec, iar comuna Mi­treni, cu o populaţie de aproximativ 4000 de locuitori este la un pas să se procop­sească cu investiţia lui Mohamad Fadel. 

Cum s-a putut întâmpla asta? Explică Tudorică Minciună, fostul primar din Mi­treni: „Pe mine mă interesa un singur lucru: ca firma să facă incineratorul, tre­buia să treacă cu coloana de gaz prin comună. Deci aș fi ajutat, într-un fel, și cetățenii, care pe parcurs s-ar fi putut racorda la gaze”.

Numai că cetăţenii nu au vrut să bene­ficieze de binefacerile conductei de gaze şi s-au opus vehement proiectului, aşa că, în urma protestelor, cele două hotărâri de Consiliu local au fost revocate.

Tudorică Minciună s-a sucit: „De fapt și de drept, mie îmi pare rău. Dar dacă am văzut că lumea a început să se zbată așa, eu imediat am făcut o ședință, am anulat Hotărârile de consiliu local și am renunțat la execuția proiectului”.

Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Firma care ţinea morţiş să construiască incine­ratorul a achiziţionat un teren în locali-­ ta­tea Valea Roşie, sat aparţinător de Mi­treni şi a demarat procedurile de avizare. De astă dată, incineratorul s-ar fi construit chiar în localitate.

Şi de această dată, Consiliul local s-a opus. Dar nici de această dată, Mohamad Fadel şi firma sa Friendly Waste nu s-a lăsat şi a dat în judecată Primăria Mitreni, Consiliul Local Mitreni, Direcția de sănă­tate publică Călărași și Inspectoratul de stat în construcții Călărași. „Noi am fost în proces și am câștigat. Ne-am judecat aproa­pe 2 ani” - a declarat actualul primar din Mitreni, Ciprian Panait.

Giurgiu, noua ţintă a Friendly Waste Romania

Dacă în Călăraşi nu a mers, Mohamad Fadel şi-a îndreptat atenţia către Giurgiu. Primarul Adrian Anghelescu explică: „O societate a cerut un certificat de urbanism la Primăria municipiului Giurgiu pentru a obţine autorizaţia de construire pentru un incinerator de produse spitaliceşti. Fără să existe un studiu de impact, Direcţia de Sănătate Publică a dat aviz favorabil. De aici, toate celelalte instituţii avizatoare au dat avize favorabile. La un moment dat a apărut şi studiul de impact, deşi acesta ar fi trebuit să apară înainte ca DSP să avi­zeze acest proiect. Nimeni nu a mai vrut să retragă avizele respective.

Aşa cum am spus, Consiliul local Giur­giu a stabilit o distanţă de 1000 de metri de la incinerator până la prima construcţie locuită. Este, în continuare, singura opre­lişte care mai stă în calea construirii inci- ­neratorului, în ciuda protestelor cetăţe­nilor.

Prezentă la acea şedinţă de consiliu alături de primarul oraşului Ruse, Pencho Milkov, Lili Ganceva, preşedinta Eurore­giunii Giurgiu-Ruse a declarat: „Sunt şi cetăţean de onoare al municipiului Giur­giu. Avem emoţii la discuţiile cu incine-­ ratorul, suntem puţin îngrijoraţi şi ne interesează, în primul rând, sănătatea, pentru că este cea mai importantă, de aceea sper să ne înţelegem aşa cum ne înţelegeam până acum”. 

Un precedent periculos în Prahova

În noaptea de 1 spre 2 iunie 2021 a ex­plodat incineratorul de deşeuri periculoase de pe platforma Combinatului Brazi, din judeţul Prahova. Explozia a fost gereată de un angajat al firmei care deţinea inci­ne­ratorul. La două săptămâni de la explozie, cu toată intervenţia pompierilor, încă mai erau deşeuri care ardeau cu flacără des­chisă şi care răspândeau în aer substanţe extrem de toxice. Ancheta care a urmat acestui dezastru a relevat faptul că în depo­zitul incendiat erau stocate ilegal peste 400 de tone de deşeuri periculoase.