Dispare Varujan Vosganian din politică?

Ziarul Atac, 27 mai 2012, Ora 17:51

  • print
  • |
dispare-varujan-vosganian-din-politica-1.jpeg

Procurorii au legat de gâtul liberalului Vosganian, un dosar greu, ca o piatră de moară  

Senatorul liberal de Iaşi Varujan Vosganian nu a prins nici un oscior important de ros în Guvernul Ponta din cauza Dosarului *Poşta Română* dar şi a relaţiilor din trecut, extrem de strânse, cu Maica Rusia. Surse din anturajul unor politicieni de Bahlui, dar cu mare influenţă la Centru, ne-au informat  că parlamentarul Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor pe vremea premierului Călin Popescu Tăriceanu, ar fi căzut în dizgraţia actualilor tartori ai USL. Din spusele acestora, problemele ieşeanului cu origini armene s-ar datora tocmai dosarului în care acesta a fost cercetat alături de fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, şi de fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, cât şi de fosta conducere a Poştei Române. Mai mult, o mai veche informaţie oferită de fostul spion al Centrului de Informaţii Externe (CIE), Liviu Turcu, îl plasează pe Vosganian în structurile fostei Securităţi, din poziţia de fost agent sub acoperire. Potrivit aceluiaşi Turcu, Varujan ar fi fost recrutat în anii ’80 de către unul dintre subordonaţii săi care a lucrat la CIE, precursorul SIE. În toate apariţiile publice, senatorul ieşean a negat însă orice fel de colaborare cu vechea Securitate, după care l-a criticat aspru pe spionul roman şi l-a acţionat în judecată.   

 

Liberalul ieşean Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, a ajuns a 5-a spiţă de la roata căruţei PNL, şi a *n-şpea* la cea a căruţei USL. În opinia analiştilor dar şi a jurnaliştior specializaţi în cârcoteală, bârfăraie şi sforăraie,  retragerea armeanului Vosganian din primele eşaloane ale USL s-ar datora în primul rând Dosarului penal *Poşta Română* cât şi fostelor sale relaţii din trecut, cu vecinii noştri rusnaci. Deunăzi, pe la urechile senatorului liberal de Iaşi, nu mai ţinem minte care, stânga ori dreapta, a trecut foarte de aproape, un glonte. Mai precis, fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR),  Dan Mihai Toader, cercetat în acelaşi mega-dosar, a fost condamnat la şase ani închisoare cu executare, pentru un prejudiciu de 4 milioane euro. În respectivul caz, omul de afaceri Maricel Păcuraru a primit opt ani de închisoare cu executare, iar Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv în cadrul CNPR şi Niculae Pintilie, administratorul societăţii SC Continental Asig SA, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare. De asemenea, Andrei Marinescu, fost director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică a CNPR, Iulian Ditcov, administrator la SC Genius Network SRL, Daniela Moisă, administrator la SC Pronova SRL şi Lucian Beşchea au primit pedepse de câte cinci ani de închisoare cu executare. Practic, procurorii anticorupţie au disjuns cercetările din Dosarul Poşta Română, în ceea ce-i priveşte pe foştii miniştri Dan Nica şi Varujan Vosganian, aceştia fiind acuzaţi acum de abuz în serviciu. În dosarul cu pricina au mai fost trimişi în judecată, tot în urma unei disjungeri, un alt ieşean, Tudor Chiuariu, cât şi Zsolt Nagy, respectiv fostul ministru al Justiţiei şi Comunicaţiilor. Iniţial, *dosarul mamă* i-a avut ca protagonişti principali ai escrocheriilor pe Dan Mihai Toader, preşedintele Consiliului de Administraţie şi director general al Companiei Naţionale Poşta Română SA (CNPR), în perioada 2005-2009, pe ex-directorul economic, Emanoil Lepădatu, şi nu în ultimul rând pe fostul director executiv al CNPR, Andrei Marinescu.

Un şir de acte nelegale, parafate de Vosganian, Nica, Chiuariu şi Nagy

Procurorii DNA au reţinut că, în perioada 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei Române au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului, în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA. În acest demers au fost implicaţi şi foştii miniştru Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy, prin emiterea unui act normativ cu scopul de  „ a clarifica” situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel SC Imopost Developments SA. În acest mod, susţin anchetatorii, statul român a fost prejudiciat cu suma de 8.619.787 euro. SC Imopost Developments SA s-a constituit la data de 26 iulie 2005, fiind creată ca un parteneriat între  CN Poşta Română SA, SC Procema SA, SC Comnord SA şi două persoane fizice. *Scopul constituirii SC Imopost  Developments SA a fost demolarea de către societate a clădirilor existente pe terenul din Bucureşti, Calea Victoriei nr.133 - 135 şi edificarea unui imobil cu funcţiuni multiple.  La data de 19 iulie 2005, conducerea Poştei Române a aprobat ca imobilul respectiv să fie adus de CN Poşta Română SA ca aport în natură la capitalul social al societăţii nou înfiinţate* mai arată anchetatorii. Procurorii anticorupţie susţin că în tot acest demers s-a urmărit, de fapt, favorizarea concernului SC Procema SA – SC Comnord SA astfel că, în 2005, sprijinul acordat concernului s-a realizat concomitent pe două planuri: ignorarea faptului că imobilul din Calea Victoriei este bun proprietate publică a statului şi subevaluarea acestuia. „Astfel, cu ocazia aportării imobilului la SC Imopost SA, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu, în calitate de director general, director economic executiv şi, respectiv, director al Direcţiei de Dezvoltare Strategică, au subevaluat imobilul din Calea Victoriei nr. 133 – 135, stabilind cu intenţie o valoare diminuată faţă de valoarea comercială reală a imobilului”, se menţionează în rechizitoriul DNA. Dacă fosta conducere a Poştei Române a fost trimisă după gratii pentru următorii 6 – 8 ani, în ceea ce-i priveşte pe foştii miniştri Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy, dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Referitor la Varujan Vosganian şi Dan Nica, procurorii DNA continuă cercetările.

 

Oficiali ai Ambasadei SUA:  „Vosganian, fostul ministru al Economiei, relaţii mult prea strânse cu Rusia”

Ceea ce foarte mulţi bănuiau de ani buni, pare-se că a devenit aproape o certitudine. Într-o telegramă oficială clasată drept „confidenţial” şi semnată de oficiali din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, în 2008, se arată că fostul ministru al Economiei şi Finanţelor în Guvernul Tăriceanu, româno-armeanul Varujan Vosganian, are relaţii mult prea strânse cu Rusia. Potrivit acestui document, *Vosganian continuă să susţină relaţii cu Moscova şi a minimalizat public faptul că România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri din Europa pentru importurile de gaze din Rusia”. De altfel, într-o conferinţă de presă din 28 februarie 2008 privind preţurile la energie, Vosganian ar fi încercat să respingă criticile privind creşterea preţurilor interne prin compararea preţului de import al României (370 dolari / mia de metri cubi) cu preţul plătit de Marea Britanie pentru gazele naturale lichefiate (aparent, 407 dolari / mia de metri cubi). De asemenea, fostul ministru al Economiei şi Finanţelor în Guvernul Tăriceanu ar fi fost un critic constant al poziţiei dure a preşedintelui Băsescu, faţă de Rusia, criticându-l adesea pe preşedinte pentru că stă în calea unor relaţii bune cu Moscova. În timp ce Vosganian pare că este un critic pe la spate al proiectului Nabucco, poziţia sa publică a fost aceea că proiectul ar putea furniza României o pârghie pentru a negocia preţuri mai bune pentru importul de la Gazprom* se menţionează în telegrama oficialilor americani.

 

Spionul Liviu Turcu a dat de înţeles că Varujan ar fi fost recrutat în trecut de un ofiţer CIE  

Cele arătate în telegrama oficialilor de la Ambasada SUA în Bucureşti par să întărească însă o mai veche informaţie aparţinând fostului spion al Centrului de Informaţii Externe (CIE), Liviu Turcu, potrivit căruia Vosganian ar fi  fost în anii ’80 un agent sub acoperire al fostei Securităţi. Potrivit lui Turcu, Varujan Vosganian ar fi fost recrutat de către unul dintre subordonaţii săi care a lucrat la Centrul de Informaţii Externe (CIE), precursorul SIE, până în ianuarie 1989, când spionul a dezertat şi a hotărât să se refugieze în SUA . Vosganian a negat însă orice colaborare cu Securitatea dar, după trei zile de scandaluri mediatice, a decis să nu mai candideze pentru postul de comisar european.  Pe 29 noiembrie 2006, penelistul a intentat o acţiune de chemare în judecată împotriva spionului Liviu Turcu dar şi a ziaristului care a susţinut că ar fi agent al Securităţii, e vorba de directorul *Jurnalului Naţional*, Marius Tucă. După un proces de calomnie care a durat trei ani de zile, şi în care Vosganian a solicitat despăgubiri morale de 300.000 de euro, cei doi au fost achitaţi de judecători. Ulterior, SIE şi SRI a confirmat faptul că nu deţine informaţiile complete şi necesare privind presupusa legătură a lui Varujan Vosganian cu Centrul de Informaţii Externe ori cu Liviu Turcu. Ulteriro, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS)  -  Direcţia de Investigaţii -  a reanalizat cazul senatorului liberal ieşean şi a comunicat faptul că instituţia nu a fi deţinut vreodată vreun dosar de-al lui Vosganian. Într-o altă ordine de idei,  este binecunoscut însă faptul că, în astfel de situaţii mai mult decât delicate, servicile secrete româneşti nu pot face publice informaţii clasificate ce ar putea prejudicia şi periclita siguranţa naţională. Deci, misterul pluteşte în continuare în aer, iar aerul în atmosferă, şi aşa mai departe...

Nicu SANDU

 

EDITORIAL

Dacă Ciolacu va candida, oricine îl bate în turul doi

Dacă Ciolacu va candida, oricine îl bate în turul doi

Dacă Ciolacu va candida, oricine îl bate în turul doi  Liderul PSD, Marcel Ciolacu, e forțat să candideze la alegerile prezidențiale, însă   orice candidat îl va învinge în turul doi, asta pentru că românii se vor mobiliza anti-PSD. Comasarea alegerilor e vitală pentru PNL În ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
03:26
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou