Crima organizată din România

Ştefan Diaconu, 11 noiembrie 2023, Ora 01:12

  • print
  • |
despre-crima-organizata-din-romania-48027-1.jpg

Despre crima organizată din România

Mulți dintre cititorii publicației noastre cunosc această noțiune juridică, iar unii dintre aceștia posedă o înțelegere aprofundată a ei, deoarece spre deosebire de alte publicații, avem un public specializat și cu un procent ridicat de fericiți deținători ai unui înalt nivel de reală înțelegere.

Pe scurt, la noi primează calitatea iar cititorii noștri se remarcă prin inteligență.

Ca noțiune juridică, prin grup infracțional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni, aceasta fiind definiția existentă în Codul penal al României.

Această definiție este cunoscută de către numeroși cititori ai publicației noastre, motiv pentru care nu avem în vedere să le reamintim ceea ce știm că știu, ci să atragem atenția asupra unui aspect pe care îl apreciem că este deosebit de important și poate fi de un real interes pentru numeroși cetățeni ai României.

Definiția grupului infracțional organizat, în formularea pe care o are, nu exclude ca autoritățile publice și instituțiile publice să nu funcționeze ca structuri de criminalitate organizată și nici ca scopul avut în vedere la înființarea acestora, diferit de cel prezentat oficial ca justificare al înființării, să fie cel de a comite una sau mai multe categorii de infracțiuni.

Fără a intra în analizarea categoriilor de autorități publice și instituții publice despre care sunt formulate numeroase aprecieri că părți ale acestora sau în integralitatea lor funcționează ca grupuri infracționale organizate, este evident faptul că în cadrul celor mai multe dintre entitățile publice la care am făcut referire, funcționează structuri de criminalitate organizată care îndeplinesc toate condițiile de existență prevăzute în conținutul aliniatului (6) al articolului 367 din Codul penal.

De cele mai multe ori aceste structuri de criminalitate organizate sau grupuri infracționale organizate, datorită mediului în care își desfășoară membrii acestora activitatea oficială, perioade lungi de timp sau chiar deloc, nu beneficiază de atenția pe deplin meritată din partea reprezentanților organelor specializate de control și/sau ai celor ai agențiilor de aplicare a legii.

Exemple de astfel de entități sunt Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor și structuri ale acestora.

În acest mod cei care acționează în cadrul autorităților publice și instituțiilor publice la modul la care am făcut referire, beneficiază de importante avantaje în raport cu persoanele care desfășoară activități de criminalitate organizată în afara unor astfel de autorități și instituții, fiind evident pentru toată lumea că este mult mai avantajos să activezi în structurile de criminalitate organizată de stat decât în cele de criminalitate organizată din domeniul privat.

În contextul conturat de modul în care funcționează atât autoritățile și instituțiile publice menționate, risipa nejustificată de resurse publice are caracteristici de dezmăț, iar actuala stare de lucruri este tolerate și încurajată de către cei care au obligația legală de a nu permite așa ceva.

Una dintre activitățile la care facem referire este cea privitoare la tentative de compromitere a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, pe motiv că ar fi încercat să intimideze doi agenți de poliție aflați în pretinsa activitate de exercitare a atribuțiilor de serviciu, dar care în mod concret acționau în mod abuziv, întreaga ,,afacere” fiind prezentată în spațiul public cu o nejustificată patimă, atât de importanța faptelor pretins comise, cât și de importanța funcționarilor care au difuzat-o în spațiul public.

În mod practic a fost prezentată drept evenimentul principal al acelei perioade, în condițiile în care nici atunci, nici ulterior, nu s-a demonstrat că procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU ar fi comis vreo încălcare a vreunei prevederi legale.

Așa după cum ne amintim, în noaptea de 05/06.05.2023 procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, a fost interceptat și oprit de către doi polițiști din Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Secția 1 Poliție Rurală Iași, în condiții generatoare de suspiciuni întemeiate privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea și utilitatea acțiunilor lor.

Încă de la început, datorită modului în care a fost organizată redactarea, prezentarea și diseminarea informației referitoare la activitățile anterior menționate, a fost vizibil că era vorba despre o activitate organizată și realizată cu implicarea unor persoane cu nivel de competență superior, din instituții care datorită statutului lor, nu ar fi fost justificat să fie implicate în astfel de activități care au un evident caracter nelegal.

În mod cert tot ceea ce s-a observat că s-a întâmplat, a demonstrat că activitățile derulate, sincronizarea lor, mobilizarea presei ca la sau mai degrabă la ,,comandă”, pentru a prezenta în mod părtinitor informația referitoare la pretinsa activitate de intimidare a celor doi agenți de poliție, depășea cu mult nivelul de interes public pentru ceea ce se pretindea că s-a întâmplat.

Era în mod cert prea mult zgomot atent orchestrat pentru doi agenți de poliție rurală care în plus era vizibil că acționaseră în mod abuziv, caracterul infracțional al acțiunilor lor neputând fi negat.

De asemenea era vizibilă complicitatea unor instituții care nu și-au îndeplinit atribuțiile, ca și când ar fi existat o interdicție care să le impună această conduită, această atitudine instituțională neputând să se suspecteze că ar fi întâmplătoare și neimpusă de la un nivel superior.

Lucrul cel mai important este însă acela că acțiunile de încălcare a drepturilor procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU au fost făcute în mod ostentativ după un model de tip mafiot, care era expus ,,linșajului” public în baza unor informații incorecte.

Încă de la momentul declanșării acțiunii care avea ca scop compromiterea procurorului, publicația națională de informații și atitudine ,,Atac la persoană" a fost singura care a sesizat această situație, a analizat-o în mod corect și a prezentat în mod obiectiv opiniei publice altceva decât era vizibil că se dorea a se prezenta.

După cum se cunoaște că se poate și de obicei se și întâmplă în orice dictatură, tentativa de compromitere a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU a urmat un curs care este demn de a face obiectul unei activități de urmărire penală, fiind sesizată Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a exercita acțiunea disciplinară împotriva acestuia, deși era evident că nu comisese faptele care în mod incorect îi fuseseră imputate.

Această situație a fost constatată în mod corect de către Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care prin hotărârea pronunțată a constatat atât nevinovăția procurorului, cât și incorectitudinea activităților derulate împotriva acestuia anterior sesizării acestei structuri.

Dincolo de soluția data de Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, care poate fi apreciată a fi o expresie a unei atitudini de echilibru, coerență, legalitate și normalitate, în mijlocul a numeroase acțiuni de încercare de influențare incorectă a procedurilor care îl vizau pe magistrat, este clar pentru toți cei care vor să vadă, faptul că există persoane care trebuie să răspundă legal pentru crearea situației ce l-a vizat pe acesta.

În mod cert situația constatată cu obiectivitate de către membrii Secției pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost constatată și de către inspectorul judiciar care a efectuat procedurile ce au precedat sesizarea secției pentru a exercita acțiunea disciplinară.

Motivele pentru care deși a constatat că procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU nu a încălcat vreo dispoziție penală ci că era victima unei provocări orchestrate cu pricepere și meticulozitate executate în condiții de abuz evident din partea celor doi agenți de poliție, a concluzionat în mod lipsit de obiectivitate că acesta ar fi comis abateri disciplinare, prin formularea soluției de sesizare a Secției pentru procurori în vederea exercitării acțiunii disciplinare, a avut drept consecință efectuarea de activități de către membrii respectivei secții și prejudicierea patrimoniului Consiliului Superior al Magistraturii cu echivalentul sumelor de bani ce reprezintă drepturile bănești achitate persoanelor implicate în realizarea acelor activități în timpul alocat efectuării acestora și necesită a fi investigate penal.

De asemenea, o activitate necesară a fi efectuată, o constituie recuperarea prejudiciului creat în condițiile menționate, deoarece în actualele condiții de austeritate în care se află România, este corect  ca prejudiciile comise în circumstanțe de natura celor în care s-a încercat compromiterea procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, să fie recuperate de la cei vinovați de producerea lor.

Referitor la aspectele cu certă relevanță penală ale sesizării din oficiu pentru fapte pretins comise, care s-a demonstrat ulterior că nu au fost comise, acestea necesită o investigare obiectivă, fiind necesar a se avea în vedere inclusiv prejudiciul de imagine produs sistemului de justiție prin modul în care s-a acționat în cadrul tentativei de compromitere a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU.

Apreciem că este de bun simț a se avea în vedere  faptul că atunci când constată că nu există un interes public în urmărirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate să renunțe la urmărirea penală.

În mod cert gravitatea unei infracțiuni este mai mare decât cea a unei abateri disciplinare, iar dacă legiuitorul a reglementat posibilitatea de a se renunța la urmărirea penală atunci când nu există interes public în cazul unor infracțiuni pentru care pedeapsa ajunge la 7 ani de închisoare, în mod logic și în domeniul disciplinar există posibilitatea de a se proceda cu bun simț, mai ales atunci când este evident că cel vizat nu a comis vreo faptă care să justifice eventuala antrenare a răspunderii sale disciplinare.

Că nu există și nu a existat vreun interes public pentru ca în cazul  procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU să se procedeze așa cum s-a procedat, este vizibil de la mare distanță, motiv pentru care se impune a se stabili ce fel de interes a existat și există pentru ca în cadrul unei acțiuni de tentativă de compromitere a acestuia, să se facă tot circul penibil care a lăsat o impresie deplorabilă atât cu privire la jocurile de culise din sistemul de justiție, cât și despre deficitul de profesionalism a celor ce au gestionat respectiva acțiune de compromitere.

În mod sigur nu este vorba nici despre un interes public, nici despre un interes licit, iar având în vedere istoricul profesional al ,,țintei”, lista de ,,suspecți” ar putea fi destul de lungă și să conțină nume de personaje relevante.

Dacă se analizează însă reacțiile din spațiul public și forma textelor care au apărut, din nou, ca la sau la ,,comandă”, părând a fi produse în anumite ,,laboratoare” de specialitate, lista de ,,suspecți” devine extrem de scurtă.

Pe cei care au fost mobilizați pentru a mai ,,arunca” în spațiul public niște texte despre o situație care s-a constatat că este nereală, cu greu îi putem suspecta de obiectivitate, talent și independență, dar este clar că ,,așa este în armată”.

Motivele pentru care procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU a fost calificat ca ,,țintă” sunt de interes cert, deoarece toată desfășurarea de forțe, atât la vedere cât și cele implicate în mod neoficial, conduc la concluzia că la baza deciziei de a fi încălcate o sumă de dispoziții legale în scopul de a-l compromite, se află motive apreciate ca fiind importante de către cei implicați.

Tot de interes ar fi să se stabilească ce au de spus/scris reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, despre existența unor acțiuni anterioare de filare a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, deoarece acțiunea de încercare de compromitere și/sau intimidare, nu este prima care l-a vizat pe acesta.

Dacă confirmă această informație despre care noi cunoaștem că este reală, ar fi o dovadă că nu tot sistemul este ticăloșit.

Cert este că noi nu suntem preocupați de situația procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU pe care îl considerăm apt să își poarte singur de grijă în disputa cu autorii de infracțiuni care au încercat să îl compromită, ci de faptul că dacă s-a ajuns să se procedeze în acest mod în cazul unor persoane cu statut social și profesional ca al lui, practic orice persoană nevinovată poate deveni victima unor astfel de acțiuni.

Acesta este motivul pentru care apreciem că este necesar să se stabilească adevărul în cauză iar toți cei implicați în comiterea de infracțiuni în această speță, să fie trași la răspundere penală pentru a constitui un exemplu descurajant pentru alții care ar fi tentați să procedeze în mod asemănător.

Un lucru este de evidențiat, respectiv că publicația națională de informații și atitudine ,,Atac la persoană" a fost singura care a prezentat situația reală referitoare la tentativa de compromitere pe motive nereale a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, fără a se lăsa ,,intoxicată” de informațiile false care au fost difuzate în mod abundent în spațiul public. 

Despre alte aspecte vom reveni într-un material următor.

 

 

 

EDITORIAL

Alegeri Giurgiu, anul de grație 2024.

Alegeri Giurgiu, anul de grație 2024.

Alegeri Giurgiu, anul de grație 2024.  Cred că demult nu am mai văzut un asemenea spectacol. Ieftin și lipsit de orice respect pentru alegători.  Un circ ieftin, dar cu locuri scumpe. În această atmosferă de târg de vechituri, nimeni nu are interes să explice cum vom trăi în următorii patru ani. Vedem cum costu ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
15:49
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou