Dosarul lui Marian Vanghelie se va prescrie

Radu Tudor, 9 octombrie 2023, Ora 14:23

  • print
  • |
dosarul-lui-marian-vanghelie-se-va-prescrie-48014-1.jpg

SURSE Cum ar fi ajuns în pragul prescrierii dosarul în care Marian Vanghelie a primit 11 ani și 8 luni de detenție pentru corupție/ DOCUMENTE Cum au fost anulate probe cheie din cauza unor adrese eronate ale SRI

 

Dosarul în care fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a primit o primă sentință nedefinitivă de 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție se prescrie în 2024, au avertizat surse judiciare.

Este vorba de acuzațiile principale constând în 9 infracțiuni de luare de mită care au termen general de prescripție de 10 ani. Și nu e vorba de orice mită, ci de una de peste 30 de milioane de euro. ”În perioada 2006 – 2014, inculpatul Vanghelie Marian-Daniel, în calitate de primar al Sectorului 5 din București, ajutat de inculpatul Niculae Mircea-Sorin și parțial de inculpata Ciocan Laura, a solicitat și primit de la inculpatul Dumitru Marin foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări)”, arăta DNA într-un comnicat de presă din iulie 2015 când l-a trimis în judecată pe Vanghelie.

Cum ultimul act de corupție reținut în dosar ar fi avut loc în 2014, iar termenul general de prescripție pentru luare de mită este de 10 ani, rezultă că acuzațiile se vor prescrie în 2024. ”Chiar în prima parte a anului viitor”, au precizat surse judiciare.

În schimb, celelalte acuzații aduse lui Marian Vanghelie, 9 infracțiuni de abuz în serviciu și 7 infracțiuni de spălare de bani, ar fi deja prescrise după deciziile CCR și ÎCCJ potrivit cărora nu au existat clauze de întrerupere a prescripției speciale în perioada 2018 și 2022 (cu alte cuvinte, în această perioadă faptele penale s-au prescris mai repede).

De ce ar fi ajuns dosarul lui Marian Vanghelie în pragul prescrierii, deși a fost trimis în instanță în urmă cu 8 ani, în 2015?

De la momentul trimiterii în judecată, în iulie 2015 – cu inculpatul Marian Vanghelie în stare de arest preventiv – dosarul a avut peste 90 de termene doar în primă instanță, la Tribunalul București, potrivit portalului TMB. Abia în mai 2021 s-a ajuns la un prim vedict: 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție pentru Marian Vanghelie.

În tot acest timp, dosarul a fost judecat de 4 magistrați: Otilia Bomboș, Carmen Gohoreanu, Andrei Iugan și Cristina Maria Cristea, potrivit acelorași surse. Cea din urmă este judecătoarea care l-a condamnat pe Vanghelie în mai 2021.

În apel, dosarul a ajuns iniţial la un complet format din judecătoarele Valerica Voica şi Carmen Gohoreanu, au declarat surse judiciare. Apoi, judecătoarea Voica a fost promovată la ÎCCJ şi, în locul ei, a venit judecătorul Cătălin Toma Răileanu.

Judecătoarea Voica a fost promovată la Instanţa Supremă în ianuarie anul trecut de către Secţia pentru judecători din fostul CSM, dominată de Lia Savonea. În plus, judecătoarea Voica a promovat în 2017 de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti după ce o comisie din care făcea parte judecătoarea Lucreţia Postelnicu i-a admis contestaţia. Valerica Voica a făcut parte din comisia care i-a dat punctaj aproape maxim judecătoarei Lia Savonea la interviul de promovare la Înalta Curte, deşi Savonea a emis o sentinţă de 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor, justificând că fetița și-a dat consimțământul.

A urmat apelul la Curtea de Apel București unde dosarul a fost judecat pe rând de un complet format din judecătorii Carmen Gohoreanu și Cătălin Toma Răileanu, apoi de magistrații Andreea Ionescu și Cătălin Toma Răileanu și, în final, de judecătorii Anastasia Gargale și Cătălin Toma Răileanu.

Lovitura de grație a fost dată pe 27 septembrie 2023 când judecătorul Cătălin Toma Răileanu a fost detașat la CSM. În plus, detașarea judecătoarei Anastasia Gargale de la Tribunalul București la Curtea de Apel București a expirat ca urmare a neprelungirii ei de către CSM în aprilie 2023.

Prin urmare, la termenul din 3 octombrie 2023, ambii judecători din complet (Gargale – Răileanu) au fost înlocuiți cu un complet de permanență format din judecătorii Alina Petronela Moșneagu și Cătălin Mircea Pavel. Acest complet a amânat procesul până pe data de 31 octombrie până când dosarul va fi repartizat unui complet de continuitate. 

Problema e că – au explicat surse judiciare – potrivit CEDO, un verdict trebuie pronunțat de un complet care a realizat nemijlocit, el însuși, cercetarea judecătorească. Pe cale de consecință, de fiecare dată, când se schimbă componența completului, procesul trebuie reluate de la zero cu audierile inculpaților și martorilor. Lucru care trebuie făcut din nou și acum după ce ambii judecători din complet, Gargale și Răileanu, au fost schimbați prin mijloace administrative. Ceea ce înseamnă noi audieri, noi termene și scurgerea timpului până la – eventual – împlinirea termenului de prescripție: 2024.

De altfel,  de fiecare dată când judecătorii au fost pe punctul de a rămâne în pronunţare, un judecător a ieşit din complet din diverse motive, în principal ca urmare a unor transferuri, detaşări sau avansări. Spre exemplu, pe 11 octombrie 2022, Secţia pentru judecători a CSM a aprobat numirea judecătoarei Carmen Gohoreanu în calitate de formator cu normă întreagă la Institutul Naţional al Magistraturii.

O tentativă de schimbare a completului a fost în primăvară când Colegiul de conducere al CAB a decis „să fie mai catolic” decât legea şi să implementeze completuri specializate pe corupţie şi în apel (deşi legea prevede că doar la fond este nevoie de astfel de completuri specializate). Prin urmare, a decis Colegiul de conducere al CAB, completul Anastasia Gragale (preşedinte) – Cătălin Răileanu (membru) nu ar fi fost specializat pe corupţie şi ar fi urmat să fie înlocuit de completul Cătălin Răileanu (preşedinte) – Anastasia Gragale (membru), care ar fi fost specializat în judecarea cauzelor de corupţie. Până la urmă  hotărârea Colegiului de conducere al CAB a fost invalidată în contencios ca urmare a contestaţiilor formulate de judecătorii Curţii.

Metoda tergiversării prin mijloace administrative

Judecătoarea Andrea Chiș, fost membru al CSM, a dezvăluit, recent, metoda prin care anumite procese sunt tergiversate prin politica de detașare a judecătorilor la CSM și ulterior delegarea acestora pe funcții de conducere în cadrul instanțelor.

Ademeniți cu funcții și implicit cu salarii mai mari, judecătorii acceptă detașarea, lasă dosarele în lucru, iar avocații inculpaților cer readministrarea probelor lucru care durează luni sau chiar ani de zile în cazul unor dosare.

„Aceste detașări constituie în sine posibile recompense, pentru că presupun un venit mai mare (incluzând de multe ori și diurne) și, în foarte multe situații, un volum de activitate mai mic decât în instanțe. Judecători care se întorc în instanțe sunt promovați înaintea colegilor care au rămas să judece dosare.

În cazul judecătorilor penaliști, în special al celor de la curțile de apel care judecă apeluri în cauze de mare corupție, pronunțând hotărâri definitive, detașarea în CSM poate să însemne reluarea probațiunii, ceea ce poate conduce la prescripția răspunderii penale”, a atras atenția judecătoarea Andrea Chiș.

 Cum au fost anulate probe cheie din cauza unor adrese eronate ale SRI

Alte fenomene stranii s-au petrecut în dosarul lui Marian Vanghelie. Astfel, atât la Tribunal în 2018 și 2019, cât și la Curtea de Apel București în 2022 și 2023, instanța a întrebat SRI dacă a contribuit la realizarea probelor. E vorba de interceptările telefonice și ambientale. În caz afirmativ, instanța era nevoită să anuleze aceste probe ca urmare a deciziei CCR din 2016 care a pulverizat binomul DNA-SRI și nu a mai permis ofițerilor de informații să ajute procurorii în realizarea probelor.

Atât DNA, cât și SRI au admis că interceptările telefonice au fost realizate cu ajutorul SRI. Prin urmare, instanța a înlăturat aceste probe fără discuții.

În ce privește interceptările ambientale, considerate probe relevante de către acuzare, DNA a susținut că le-a realizat singură, cu propriul Serviciu Tehnic. În schimb, SRI a susținut că a contribuit și la realizarea acestor interceptări ambientale. Existând acest dubiu, instanța (judecătoarea Maria Cristea care a pronunțat decizia de condamnare de la Tribunalul București din mai 2021) a anulat și aceste probe ambientale.

”Cu privire la mandatele nr. 1398/UP/23.09.2014 și nr. 1399/UP/23.09.2014 emise de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, constând în supravegherea audio, video și prin fotografiere, inclusiv în spații private, Serviciul Român de Informații precizează că acestea au fost puse în executare tot de această instituție, însă numai cu privire la inculpații Vanghelie Marian- Daniel, Dumitru Marin și Niculae Mircea- Sorin.

Direcția Națională Anticorupție confirmă prin răspunsul transmis instanței punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță, cu suportul tehnic al Serviciului Român de Informații, însă neagă implicarea acestei instituții în interceptarea convorbirilor ambientale.

În atare situație, instanța, în aplicarea principiului in dubio pro reo, va constata că mandatele nr. 1398/UP/23.09.2014 și nr. 1399/UP/23.09.2014, constând în supravegherea audio, video și prin fotografiere, inclusiv în spații private, privind pe inculpații Vanghelie Marian- Daniel, Dumitru Marin și Niculae Mircea- Sorin au fost puse în executare cu spijinul Serviciul Român de Informații.

Rezultă, astfel, implicarea Serviciului Român de Informații în punerea în executare a măsurilor de supraveghere dispuse în cauză. Or, Serviciul Român de Informații are atribuții exclusiv în ce privește mandatele de interceptare emise în baza Legii nr. 51/1991, așa încât nu putea să participe la activitățile de urmărire penală, nici chiar dându-și concursul tehnic la punerea în executare a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice și în mediul ambiental autorizate de judecător în temeiul art. 138 și urm. C. proc. pen.”, arată judecătoarea Cristea în decizia de condamnare din mai 2021.

Situația s-a repetat în iunie 2022 când instanța de apel a întrebat din nou SRI ce e cu acele ambientale. Potrivit unei adrese din 18 iulie 2022, SRI a răspuns din nou că a contribuit la realizarea acestor probe. 

În noiembrie 2022, SRI a revenit însă cu un răspuns la instanță în care a precizat că NU a contribuit la realizarea ambientalelor.

Cu toate acestea, în mai 2023, instanța întreabă încă o dată SRI dacă a contribuit la realizarea probelor ambientale. ”În baza art. (…) încuviințează Ministerului Public emiterea unei adrese către S.R.I., prin care se solicită să se precizeze dacă discuţiile interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică nr. 1398/UP/23.09.2014 şi nr. 1399/UP/23.09.2014 , emise de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul ÎCCJ, şi anume:

– discuţiile ambientale dintre Nicolae Mircea şi Dinuţ Daniel din 09.02.2015;

– discuţiile ambientale dintre Nicolae Mircea şi Dumitru Daniel din data de 16.02.2015;

– discuţiile ambientale dintre Bodea Tiberiu, Nicolae Mircea şi Eftimie Maria din data de 03.03.2015,

au fost realizate sau nu cu sprijinul SRI, iar în cazul unui răspuns afirmativ, în ce anume a constat acest sprijin”, a arătat CAB în încheierea din 5 mai 2023.

De precizat că procurorii de ședință ai DNA în apelul lui Marian Vanghelie au fost Vlad Grigorescu (fin al lui Cristian Dumitru Bălan, unul dintre inculpații din dosarul Otopeni și apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan) și Melinda Diaconescu. În iunie acest an, procurorul Vlad Grigorescu și-a dat demisia din funcția de adjunct al Secției Judiciare a DNA, iar procuroarea Melinda Diaconescu va fi promovată pe o funcție de conducere la Parchetul general de la 1 noimebrie 2023.

Context. În mai 2021, fostul primar din Sectorul 5, Marian Vanghelie, a fost condamnat  la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție de Tribunalul București. Decizia judecătorilor nu este definitivă. Marian Vanghelie a fost judecat la Tribunalul București pentru o mită de 30 de milioane de euro de mai bine de 6 ani.

În iulie 2015, Vanghelie a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru 26 de infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și spplare de bani, alături de Laura Ciocan, directorul de atunci al Economat Sector 5 SRL. Prejudiciul se ridică la peste 60 de milioane de euro, din care peste 30 de milioane de euro ar fi reprezentat șpaga lui Marian Vanghelie.

Unul dintre avocații din dosar a fost și Cezar Bivolaru, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD condamnat pentru corupție, Cătălin Voicu, considerat omul lui Vanghelie. Coleg de cabinet cu Bivolaru și Voicu a fost și avocatul Mihai Savonea, soțul fostei șefe a CSM și CAB, actuală judecătoarea la Înalta Curte, Lia Savonea.

 

 

EDITORIAL

Dacă Ciolacu va candida, oricine îl bate în turul doi

Dacă Ciolacu va candida, oricine îl bate în turul doi

Dacă Ciolacu va candida, oricine îl bate în turul doi  Liderul PSD, Marcel Ciolacu, e forțat să candideze la alegerile prezidențiale, însă   orice candidat îl va învinge în turul doi, asta pentru că românii se vor mobiliza anti-PSD. Comasarea alegerilor e vitală pentru PNL În ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
04:04
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou