Deslușiri: Primele înțelesuri

S-a încheiat cea dintâi etapă a scutinului prezidențial, iar rezultatele, confirmând estimările din sondaje îi duc în turul al doilea pe Traian Băsescu și pe Mircea Geoană. Care ar fi primele înțelesuri ale acestei opțiuni populare?

Întâi de toate, este limpede că românii și-au reconfirmat vederile și preferințele de stânga, ambii competitori rămași în cursă fiind nu doar foști comuniști, dar și niște apropiați ai viziunilor socialiste legate de organizarea statului, indiferent de afirmațiile pe care le fac. După o guvernare catastrofală PD-L – PSD, cetățenii au mers tot pe mâna celor care au decis constituirea Cabinetului Boc, o farsă deopotrivă cinică și perdantă pentru țară. Așa încât, aștepările pe care le putem nutri pentru viitorii cinci ani sunt sunt peste măsură de modeste. La Cotroceni va ajunge fie campionul gâlcevii naționale, fie un politician șters, fără anvergură, viziune sau discurs cu adevărat mobilizator, ci mai curând tern și plin de locuri comune.

Varianta cu adevărat câștigătoare pentru România ar fi fost, fără îndoială, Crin Antonescu. Dar nu suntem încă suficient de maturi politic, nu suntem suficient de încrezători în propiile noastre forțe pentru a alege astfel. Risipa sa de elocvență și de sinceritate, dar și de nerv polemic cu deplină acoperire în realitățile pe care le trăim cu toții nu a avut efectul scontat și meritat. Este singur că, peste cinci ani (alți cinci ani pierduți din viața noastră!) situația va fi cu totul alta.

Opțiunile tinerilor și ale intelectualilor (iar) n-au contat. Tot cei cu studii primare, tot mediul rural și semirural au fost factorii decisivi. Mașinăriile de vot ale unor partide îmbătrânite în rele, cu susținători bogați, chiar dacă definitiv compromiși de toate făptuirile lor de până acum s-au dovedit hotărâtoare.
Continuăm să trăim cantonați într-un azi nesfârșit, fără să ne evaluăm deloc perspectivele. Viziunea realistă și plină de optimism ne lipsește, din păcate. Încremeniți într-un proiect încă nedefinit, fără elan și încredere în noi înșine, așteptăm, pe mai departe, totul de la un stat vlăguit, care și-a irosit în van resursele.

Am ratat, iată, încă o dată. Încă o dată ne vom propune să alegem răul cel mai mic dintre două rele evidente. Asta înseamnă să acționăm la minima rezistență. Vom spune, iar, că asta ne-a fost soarta și vom doini în continuare a jale, de parcă n-ar fi fost în puterea noastră să facem alegerea corectă și benefică.

Avem, o vom tot spune cu obidă, conducătorii pe care îi merităm. Vom uita, cu încetul, de turismul electoral aproape inimaginabil, de cozile nesfârșite de la secțiile speciale, unde tinerii - și mai ales studenții – au așteptat cu stoicism să-și afirme opțiunea, chiar dacă mulți n-au putut-o face, din pricina organizării execrabile a unui Minister de Interne aservit fără crâcnire unuia dintre candidați.

Este din ce în ce mai clar că Europa nu reprezintă ținta spre care ne îndreptăm, ea fiind doar un reper adus în discuție doar atunci când ducem lipsă de alte subiecte. Pretinsa modernizare a statului e doar o vorbă goală. Cum se poate moderniza un stat în care organizarea alegerilor devine prilej de fraudă, datorită sistemului greoi, păstrat din perioada comunistă. Dacă n-am reușit, nici până acum, informatizarea acestui proces – o bagatelă în lumea de azi - și am rămas la buletine azvârlite în saci sau la numărătoarea băbească a voturilor exprimate, nu putem vorbi de nicio modernizare.

Referendumul către care am fost împinși n-a fost decât o temă de campanie electorală, care va fi folosită în continuare, ascunzând gravele neîmpliniri ale unui mandat prezidențial în care promisiunile făcute n-au fost respectate în vreun fel, astfel încât corupția s-a generalizat, iar sistemul ticăloșit s-a întărit prin grija și din interesul primului om în stat. Cel care acum candidează împotriva unui politician care oferea zeci de mii de euro inexistenți pentru românii reveniți în țară, care își trimitea compatrioții în Cosmos, dar care a uitat de cei din Dăbuleni imediat ce aceștia l-au făcut senator.

Avem de ales între două personalități găunoase, populiste și lipsite de altitudine morală. A fost alegerea noastră, liberă și democratică.

Hanibal Giurgescu