Desluşiri: Conciliere naţională cu scântei

Apelul la conciliere naţională lansat de Traian Băsescu a uimit pe multă lume, deşi nu aceasta era intenţia celui care l-a emis. Întâi de toate s-au mirat cel ce l-au votat pe 6 decembrie, amăgiţi de ideea că alesul lor nu se va înpăca în veci cu politicienii ticăloşi şi că singurul său aliat este poporul. I-a cuprins mirarea şi pe politicieni, care nu erau obişnuiţi cu asemenea drăgălăşenii, dar ei, cunoscându-l mai bine, nu l-au crezut pe cuvânt.

Şi tocmai când pacea se pregătea să cuprindă înverşunata Românie, la chemarea cârmaciului său, iată că un apropiat al acestuia, directorul Institutului Cultural Român, află că, în Spania, în chiar ziua alegerilor decisive din ţara noastră, îi apăruse un interviu în care spunea nişte scabroşenii despre Mircea Geoană, pe care aflăm apoi că nu le spusese, ci probabil că le inventase intervievatorul său, care habar n-avea de bârfele dâmboviţene de acest gen. Şi, pentru ca tacâmul să fie complet, iată că e arestat, în plină stradă, fără a fi surprins în vreun flagrant, un parlamentar PSD, general în rezervă, chiar în perioada în care se desfăşura anchetarea şefului Serviciului de Transmisiuni Speciale.

Se pare că această proclamată conciliere naţională – care se lasă, cum vedem, cu scântei – va mai continua destulă vreme, spre exasperarea investitorilor străini, care nu mai ştiu ce să mai priceapă.

În rest, conform reţetei deja brevetate pe la noi, partidele se ocupă de ceea ce ştiu ele mai bine – de scenarii pentru alcătuirea – când? – a unui guvern care chiar să guverneze. Trudă îndelungată, nelipsită de zvonuri contradictorii, lipsită, însă, de orice reazem realist.

Situaţia este pe cât de limpede, pe atât de complicată. Partidul conciliatorului doreşte să guverneze având un premier după calapodul Boc-Croitoru-Negoiţă, adică lustruitori de pantofi ai şefului statului, însă, pentru propria sa credibilizare, cere şi alăturarea PNL şi UDMR. Maghiarii, aşa cum ne-au obişnuit, nu sunt împotriva accesului laputere, indiferent de conjunctură. În ceea ce-i priveşte pe liberali, în calitatea lor de depozitari ai unui anumit număr de voturi obţinute de Crin Antonescu şi în primul tur de scrutin, şi, prin ricoşeu, în cel de-al doilea, au de efectuat serioase analize. Soluţia ca preşedintele PNL să fie desemnat premier este una raţională, chiar dacă nu şi acceptabilă de către PD-L.

Toată lumea a ajuns să sufle în iaurtul darurilor otrăvite promise de democrat-liberali, friptă fiind de experienţele de până acum.

Pe de altă parte, decizia Curţii Constituţionale, de renumărare a voturilor anulate amână orice posibile negocieri, ca şi verdictul cu privire la viitorul preşedinte al ţării. Corectă şi, desigur, întemeiată pe argumente serioase, amintita decizie scoate, însă, România – cel puţin în ceea ce priveşte alegerile libere – de pe orbita Uniunii Europene, unde astfel de situaţii nu s-au mai întâlnit.

E clar ca lumina zilei că ţara noastră este percepută, tot mai puternic, dar şi în conformitate cu realitatea, ca un spaţiu unde se fură vârtos şi fără perdea. Un stat încă mai corupt decât în momentul în care Traian Băsescu declanşa cruciada anticorupţie. Ceea ce reprezintă, fără îndoială, un eşec imens şi evident al mandatului său.

Renumărarea voturilor nule este, în acelaşi timp, doar un paleativ, căci există, evident, alte fraude importante, mai ales la secţiile de vot din străinătate. În legătură cu asta, disputa stârnită de faptul că românii de peste hotare ar fi înclinat balanţa victoiriei lui Traian Băsescu a fost, în mod clar, denaturată. Nimeni nu spune că românii din diaspora n-ar trebui să aibă dreptul la vot, ci doar se afirmă că modul cum au fost organizate secţiile de votare, viteza în care s-a desfăşurat întregul proces în cadrul acestora, precum şi mita electorală – de care bieţii noştri compatrioţi din ţări în care şi-au pierdut locurile de muncă nu cred să se fi ferit, dimpotrivă – ne determină să fim circumspecţi.

Una peste alta, concilierea naţională continuă, chiar şi-n absenţa unui guvern cu puteri depline, a unui buget stabilit sau a banilor de la instituţiile financiare internaţionale, chiar şi-n absenţa primelor de sărbători. Dar dacă s-ar repeta alegerile, atunci să vezi conciliere!

Hanibal Giurgescu