Evo Morales îi va oferi azil lui Edward Snowden

Preşedintele bolivian, Evo Morales, a anunţat sâmbătă că îi va oferi azil politic fostului consultant american al NSA, Edward Snowden, dacă acesta din urmă îl va cere, într-un discurs susţinut în faţa agricultorilor la Oruro, în sud-vestul Boliviei.

"În semn de protest, aş vrea să le spun europenilor şi nord-americanilor: acum, îi vom acorda azil dacă acest american persecutat de compatrioţii săi ni-l cere. Nu ne este teamă", a asigurat preşedintele bolivian.

Întors, marţi, dintr-o vizită la Moscova, preşedintele bolivian Evo Morales, care s-a declarat dispus să îl primească pe tânăr în ţara sa dacă acesta va cere azil, şi-a văzut avionul constrâns să facă o escală de 13 ore la Viena, după ce mai multe ţări europene, care îl suspectau că îl transportă la bord pe Snowden, i-au refuzat permisiunea de a survola spaţiul lor aerian.

Joi, şeful statului bolivian a acuzat Washingtonul că a făcut presiuni asupra Franţei, Spaniei, Portugaliei şi Italiei, care i-au interzis survolul, şi a ameninţat cu închiderea ambasadei Statelor Unite în La Paz.

Bolivia, susţinută de unii dintre aliaţii săi tradiţionali (Ecuador, Surinam, Argentina, Uruguay şi Venezuela), a cerut să i se prezinte scuze publice şi explicaţii.

Într-o declaraţie comună, aceste ţări membre al Uniunii naţiunilor sud-americane (UNASUR, formată din 12 ţări) au subliniat că "ofensa" suferită de Morales în Europa nu este numai un afront personal, ci constituie o agresiune pentru toată America Latină.
Fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), Edward Snowden, a declanşat un scandal la începutul lui iunie, după ce a dezvăluit un amplu program de supraveghere de către SUA a comunicaţiilor internaţionale.

Cronologia faptelor

- IUNIE 2013 -

- 5 iunie: Cotidianul britanic The Guardian dezvăluie existenţa unei ordonanţe secrete a justiţiei care obligă operatorul american Verizon să livreze zilnic NSA toate "metadatele" telefonice ale abonaţilor săi (numere apelate, durata apelului), din aprilie până în iulie.
- 6 iunie: The Washington Post şi The Guardian afirmă că NSA şi FBI au cerut ajutorul a nouă giganţi americani ai Internetului, între care Microsoft, Yahoo!, Google şi Facebook, pentru a supraveghea şi intercepta comunicaţiile utilizatorilor de Internet străini în afara Statelor Unite. Acest program secret a fost pus în aplicare în 2007.
- 7 iunie: Preşedintele Barack Obama apără un "compromis" necesar între viaţa privată şi securitate.
- 9 iunie: Snowden, ajuns la Hong Kong la 20 mai, venind din Hawaii, dezvăluie că este sursa scurgerii de informaţii. După trei zile, el afirmă că Washingtonul supraveghează "sute de mii de calculatoare" din lume.
- 21 iunie: Washingtonul anunţă că l-a inculpat pe Snowden pentru spionaj, furt şi folosire ilegală a bunurilor guvernamentale şi că a cerut autorităţilor din Hong Kong să îl aresteze.
- 23 iunie: Guvernul din Hong Kong confirmă plecarea voluntară a lui Snowden "către o ţară terţă în mod legal şi normal". Sosirea la Moscova a fostului consultant, vizat de un mandat de arestare şi al cărui paşaport este anulat.
Ecuadorul a declarat că a primit o cerere de azil din partea lui Snowden. Washingtonul ameninţă Moscova şi Beijingul cu consencinţe asupra relaţiilor lor.
- 25 iunie: Snowden rămâne invizibil. Preşedintele rus Vladimir Putin confirmă că acesta se află în continuare în zona de tranzit a aeroportului Şeremetievo.
- 27 iunie: Quito renunţă la acordul său vamal cu Statele Unite, calificat drept un "instrument de şantaj". În ziua următoare, preşedintele ecuadorian Rafael Correa anunţă sancţiuni împotriva consulului său din Londra pentru că i-a oferit lui Snowden un document de liberă trecere fără autorizaţia Quito şi care, prin urmare, nu are valabilitate.
- 30 iunie: Uniunea Europeană a fost ţinta spionajului NSA, în special în reprezentanţele sale de la Washington şi ONU, afirmă săptămânalul german Der Spiegel, sprijinindu-se pe documente confidenţiale furnizate de Snowden. Val de nemulţumiri în cadrul UE, Franţa şi Germania cer explicaţii. Obama promite să furnizeze "toate informaţiile" dorite de aliaţii săi europeni.

- IULIE 2013 -

- 1 iulie: "Rusia nu va preda niciodată pe nimeni", afirmă Putin, pentru care Snowden poate rămâne pe teritoriul rusesc dacă "încetează activităţilor ce afectează" Washingtonul.
Snowden denunţă "presiunile" lui Obama asupra liderilor ţărilor cărora el le-a cerut protecţie. Potrivit Wikileaks, el a depus o cerere de azil politic în 21 de ţări, între care Ecuador, Venezuela, Nicaragua, Germania şi Franţa, dar nu şi Rusia.
- 2 iulie: Mai multe ţări îi refuză azilul (Germania, Brazilia, Norvegia, India, Polonia, Islanda, Austria, Finlanda, Olanda şi Spania), urmate de Franţa şi Italia. Într-o scrisoare deschisă, tatăl lui Snowden îl compară pe fiul său cu un erou al războiului de independenţă american.
- 3 iulie: Nou scandal diplomatic. Suspectat că l-a luat pe Snowden la bordul avionului său care se întorcea de la Moscova, preşedintele bolivian Evo Morales este obligat să facă o escală forţată de 13 ore la Viena, după refuzul de survol primit din partea mai multor ţări europene.
- 5 iulie: Snowden cere azil în alte şase ţări, potrivit Wikileaks, care nu divulgă însă numele acestora, de teama unei "ingerinţe" a Washingtonului. Nicaragua şi Venezuela se declară dispuse să îl primească pe teritoriul lor pe informatician.