Ţeparul Catalin Măcriş

Ţeparul Catalin Măcriş a strepezit dinţii la câteva bănci şi fonduri de investiţii

De ceva vreme încoace, în curtea presei on-line din Giurgiu a apărut un Măcriş, care a reuşit, în câţiva ani, să strepezească dinţii unor instituţii de stat sau private, lăsându-le cu ochii în soare, indiferent de anotimp. Şi asta nu pentru că s-ar fi revărsat asupra lor talentul său jurnalistic, etalat în CV-ul profesional, care îl arată capabil de orice, adică de anchete, reportaje, producţie publicitară, interviuri, parctic nimic din ceea ce înseamnă jurnalism pe planeta asta nu îi este străin domnului Cătălin Măcriş: când scrie el un reportaj, plânge internetul, când face o anchetă, îl ţin cucuiele un an pe cel luat în colimator, ci pentru că mai multor instituţii financiare le-a dat ţeapă de nu s-au văzut. Adică, au încercat să se vadă la tribunal, dar domnul Măcriş nu s-a dus, sau a fost sub acoperire.

O astfel de personalitate complexă, după cum se recomandă în CV, nu avea cum rămâne doar la nimicurile astea jurnalistice. Aşa că şi-a extins activitatea. A devenit manager. Manager adevărat, capitalist, nu ca prăpădiţii care ţin câte un chioşc de răcoritoare şi ţigări şi habar nu au ce este economia de piaţă. Domnul Măcriş ştie foarte bine că în economia de piaţă mai întâi investeşti, apoi conduci cu dibăcie afarcerea, după care scoţi profitul. Asta în teorie. În practică însă, un lucru esenţial îl împiedica pe domnul Măcriş să aplice cunoştinţele de manager. Nu avea capital să investească. Dar asta nu-l putea împiedica să-şi pună ideile de afaceri în practică. Aşa că a apelat tot la o regulă capitalistă: împrumuturi la bănci şi la IFN-uri. 

Doar că de astă dată, nu a mai aplicat decât pe jumătate regula economiei de piaţă. Adică, doar a luat banii, că de dat înapoi, nu i-a mai dat. Adică, a ţepuit instituţiile financiare. Dacă uraşte ceva pe lumea asta cu adevărat domnul Măcriş, urăşte cuvintele „executare silită”.

Dacă ne vom uita puţin pe portalul Judecătoriei Giurgiu, vom descoperi că pe data de 22.07.2019, capitalistul Măcriş este chemat în judecată, în calitate de debitor, de către Banca Comercială Română, în calitate de creditor. Mai pe înţeles, le-a luat banii şi nu i-a mai dat înapoi. S-au judecat, iar pe data de 11.01.2021, Judecătoria încuviinţează executarea silită. Zice judecătorul: „Încuviinţează executarea silită a titlului executoriu, contract de credite pentru persoane fizice, în folosul creditorului Banca Comercială Română S.A., debitor Măcriş Alexandru Cătălin. Urmărirea se încuviinţează pentru suma de 27.222,32 lei, reprezentând debit, la care se vor calcula în continuare accesorii, precum şi cheltuielile de executare silită stabilite de executorul judecătoresc.”

Executarea nu s-a putut însă face, pentru că domnul capitalist Măcriş era în curul gol. Nu avea nicio leţcaie, nici în buzunare, nici în conturi. Şi nici măcar vreun bun pe numele lui. Cum ar veni, dormea sub cerul liber, cu buzunarele goale.

Pentru că BCR nu a ezitat să-l bage în lista de rău-platnici, Biroul de credite, cum se numeşte el tehnic şi nicio bancă nu-i mai dădea împrumut, a luat la ţintă alte instituţii financiare. Primul IFN căruia i-a strepezit dinţii Mocriş a fost „Serraghios Loan Management ltd”.  După metoda veche, i-a luat banii şi nu i-a mai dat înapoi. Şi tot după metoda veche, creditorul l-a dat în judecată. Prin sentinţa din 4.11.2019, Judecătoria Giurgiu: „Încuviinţează executarea silită împotriva debitorului Macriş Alexandru Cătălin a titlului executoriu reprezentat de contract de credit (…), în vederea recuperării creanţei în cuantum de 27.547,52 lei, la care se vor adăuga cheltuielile de executare.”

Ghinion însă. Nici de data asta, creditorul nu are nimic de luat, pentru că domnul Cătălin Măcriş este tot în curul gol. Deşi, după cum se vede pe portal, sentinţa este dată în luna noiembrie, când este frig afară, aşa că domnul Măcriş, ca şi în cazul BCR, este nevoit să doarmă pe sub poduri ori prin scările de bloc, tot cu buzunarele goale.

Parafrazând o vorbă înţeleaptă de pe la noi, cercetând mai departe istoricul financiar al domnului Măcriş, am spune că ţeparul din fire, n-are lecuire. Şi n-a avut. Măcriş a sterpezit dinţii unui al doilea IFN: „Investcapital Ltd Krukl România SRL”. Zice iar judecătorul, pe 18.06.2020: „Încuviinţează executarea silită împotriva debitorului Măcriş Alexandru Cătălin, în vederea recuperării creanţei în sumă de 3.688,87 lei, reprezentând credit restant, dobândă aferentă, penalităţi, la care se vor adăuga şi cheltuielile calculate până la stingerea datoriei.”

Nici de data asta n-au avut ce calcula şi nici ce stinge, pentru că domnul Măcriş era la fel. Sărac puşcă. Singura schimbare era că se făcuse cald afară şi se mutase de sub pod, pe bancă în parc să doarmă. În buzunare, în continuare, nu avea nicio leţcaie. Mânca, probabil, de prin gunoaie.

Luna august îl găseşte pe domnul Măcriş plin de iniţiative. Aşa că mai strepezeşte dinţii încă unui IFN: „Intrum Deb Finance AG”. Zice iar judecătorul, parcă şi el plictisit de atâtea repetiţii: „Încuviinţează executarea silită a debitorului Cătălin Alexandru Măcriş, în vederea recuperării creanţei în cuantum de 13.729,17 lei, la care se adaugă cheltuielile cu executarea silită până la singerea în întregime a datoriei”.

Nici de data asta nu au avut ce să stingă, pentru că domnul Măcriş dormea tot în parc pe bancă, mânca din tomberoane şi nu avea o leţcaie în buzunar.

Dacă băncile şi IFN-ulrile nu-i mai dădeau credite, ducându-i-se vestea de ţepuitor şef la rambursatul acestora, domnul Măcriş a apelat la sfântul stat. Aşa că a obţinut, mai mult decât surprinzător, dar şi dubios, prin încredinţare directă, de la Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Giurgiu, pe data de 21.01. 2022, un contract în valoare de 11.000,00 RON, adică 2.224,38 euro. În contract, societatea domnului Măcriş afirmă că prestează servicii de publicitate şi media, crearea şi plasarea reclamelor etc. Cine le face însă, nu ştim, pentru că cercetând Registrul Comerţului, firma nu avea decât un singur angajat. Asta în 2017 şi 2018, pentru ccă după aceea, în perioada 2018 – 2021, nu mai are niciunul. Bate vântul prin sediu. 

Dacă ne vom uita la cifra de afaceri a firmei, vom vedea că este pe minus. Cu firma praf, cu angajaţi zero, cu profit, minus, domnul Măcriş este nevoit să doarmă tot în parc, să mănânce din tomberoane, fără o leţcaie în buzunar. Faliment total. Aşa că nici nu a avut cum să-şi plătească dările către stat, figurând datornic la trezorerie, poziţia 144, inclusiv în anul în care ia prin încredinţare directă contractul de la finanţele locale giurgiuvene. O încălcare gravă a legii, care trebuie urgent reparată.

După ce a dat-o-n bară cu afacerile, domnul Măcriş s-a orientat către un domeniu ceva mai accesibil. A devenit pomanagiu. După ce înainte de alegerile din 2020 îl făcea praf pe Beianu, fotoşopându-l ca pe un zombi care cerşeşte de mâncare, deunăzi, apare zâmbitor în poză, lângă zombiul Beianu, la cârciumă, la parastasul acestuia. Oricum, mai bine la parastas decât la tomberon. Altă calitate a bucatelor.

Acum, vine iar iarna şi-l prinde din nou pe domnul Măcriş, fără acopriş. Aruncându-ne ochii iar pe portalul instanţelor, am văzut că mai are un proces. De data asta nu de ţeapă la bani, ci cu Poliţia. Proces care se tot amână, pentru că Măcriş nu se prezintă. Până dă frigul ca lumea, poate totuşi se prezintă şi-a asigură statul casă şi masă.

 STEFAN DIACONU