Cafeina, dusmanul siluetei si al sanatatii

Ce este cafeina?

Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si în compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala, alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe.

Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi - cantitate suficienta pentru a produce dependenta fizica.

Ce determina continutul în cafeina al unui produs?

Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, în timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, în timp ce batoanele de ciocolata pot contine între 10 si 40 mg per 60 g.

Este cafeina periculoasa?

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.

Cafeina este absorbita cu usurinta în organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de persoanele care încearca sa renunte la fumat, pentru a împiedica cresterea nivelului cafeinei în sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.

Cafeina poate produce multe efecte, printre care:

* Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)
* Creste nivelul grasimilor sangvine
* Creste tensiunea arteriala
* Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
* Batai cardiace neregulate
* Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanatatii osoase)
* Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
* Tremur, iritabilitate, nervozitate
* Insomnie si dereglarea orarului somnului
* Anxietate si depresie
* Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)

Ce efect are cafeina asupra fatului?

Întrucat cafeina traverseaza placenta si este metabolizata de fat foarte încet, acesta risca sa fie expus unor cantitati semnificative de cafeina daca mama consuma bauturi care contin acest drog. In studiile pe animale, dozele mari de cafeina provoaca malformatii congenitale osoase, întarzierea cresterii fetale, greutate redusa la nastere si cresterea numarului de pui nascuti morti, în timp ce dozele mai mici, echivalentul a doua cesti de cafea/zi, pot provoca încetinirea cresterii osoase. La cobaii expusi unor doze modeste de cafeina s-a observat aparitia unor modificari neuro-comportamentale care au persistat si în timpul vietii de adult. Cafeina consumata de masculi înainte de împerechere poate, de asemenea, produce întarzieri semnificative a cresterii fetale.

Unele studii populationale au aratat ca ingestia unor cantitati mari de cafeina de catre femeile însarcinate se asociaza cu o incidenta mai mare decat normala de prematuritate, greutate scazuta la nastere si circumferinta craniana redusa. Pe baza datelor existente, Organizatia Food and Drug Administration din SUA sfatuieste femeile însarcinate sa evite consumul de cafeina sub orice forma în timpul sarcinii.

Da cafeina dependenta?

Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa renunte la ea. Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de întarcare, se poate instala dupa numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic.

Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de întarcare sa apara la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele. Cafeina este un drog care da dependenta si folosirea lui regulata poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substante chimice pentru a te simti bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte pentru folosirea altor droguri. Întrucat cafeaua si ceaiul contin numerosi compusi chimici în afara de cafeina, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabila evitarea chiar si a bauturilor decafeinizate.

Recomandari

1. Alegeti cafea surogat din cereale sau ceaiuri din plante medicinale în loc de cafea, ceai, cola sau alte bauturi care contin cafeina.
2. Produsele care contin cafeina vor fi folosite numai la sfatul expres al medicului.
3. Femeile însarcinate si care alapteaza, precum si copiii vor evita orice produs care contine cafeina.
4. Daca doriti totusi sa consumati ciocolata si cacao, folositi-le rar si în cantitati foarte mici. Granulele din roscove (ceratonia) sunt un înlocuitor bun al ciocolatei.
5. Formati-va obiceiul de a bea apa curata, sucuri de fructe si legume. Daca simtiti nevoia de a bea ceva cald învatati sa folositi ceaiuri din plante medicinale sau bauturi pe baza de cereale în loc de ceai sau cafea decafeinizate.

sursa: sanatate.org