Trăim mai mult, dar suntem bolnavi

Românii au o bătrâneţe lungă, dar marcată de boli. În vreme de în celelalte state europene speranţa unei vieţi sănătoase creşte, la noi situaţia este exact inversă. Perioada de timp pe care o persoană de peste 65 de ani o trăieşte fără să sufere de vreo boală a scăzut dramatic, o arată date oficiale ale Ministerului Sănătăţii. Doctorii spun că de vină sunt dificultăţile economice, dar şi lipsa unor programe de prevenţie a afecţiunilor grave.

Probleme cu inima, două accidente vasculare cerebrale şi diabet, acestea sunt bolile care s-au adunat cu anii în cazul unei paciente de 80 de ani, Elena Burcescu, internată acum la Institutul de Geriatrie Ana Aslan.

„Cu vârsta problemele s-au acumulat. Mie îmi place să muncesc, am muncit de când mă știu și munca mă revigorează, dar am observat că mersul, picioarele au cedat, nu mai pot merge", spune Elena Burcescu.

Speranţa de viaţă a românilor a ajuns la aproape 74 de ani. Numai că speranţa de viaţă sănătoasă, adică anii petrecuţi fără nicio afecţiune, a scăzut în raport cu ceilalţi cetăţeni europeni.

Practic, după 65 de ani, o femeie trăieşte doar cinci ani fără vreo boală, apoi starea de sănătate se degradează constant, iar ultimii ani de viaţă îi trăieşte cu o limitare severă din cauza bolilor. La bărbaţi, speranţa de viaţă sănătoasă este un pic mai mare, iar după aceea urmează 8 ani marcaţi de boală.

De vină sunt dificultăţile economice, dar şi lipsa unor programe de prevenţie a afecţiunilor grave, spun medicii.

„Bolile cronice ale vârstinicilor nu debutează la vârste înaintate, ele debutează de obicei în perioada adultă. La vârste înaintate se cumulează afecţiuni cronice multiple şi ele necesită tratament. În toate țările din lume vârstinicii sunt principalii consmatori de servicii medicale", a spus conferențiar doctor Gabriel Ioan Prada, directorul medical al Institutului Ana Aslan.

Mai mulţi oameni bolnavi înseamnă şi mai mulţi bani cheltuiţi cu îngrijirile.

Povara financiară a bătrâneții pe sistemul de sănătate este uriașă. Tratamentul pentru cele mai frecvente afecțiuni care apar la vârstnici, printre care bolile cardiovasculare și cancerul, reprezintă mai mult de jumătate din bugetul pe care statul îl acordă sistemului de sănătate.

Cele mai multe decese premature printre pacienţii români sunt provocate de bolile cerebro-vasculare, afecţiunile cardiace şi ciroza hepatică. Dintre tumori, cancerul de sân şi cel de col uterin - la femei şi cancerul bronho-pulmonar - la bărbați sunt bolile cu cel mai mare impact aupra morţilor premature.