Ce nu te omoară, te întăreşte!

Am avut o săptămână foarte grea, aproape de limita suportabilităţii omeneşti. Am încercat să fiu tare, în primul rând pentru părinţii mei, pentru copiii mei, pentru prietenii mei, pentru cei care mă cunosc, pentru cititorii ziarului ATAC şi în mod special pentru mine. Este extrem de neplăcut să te convingi pe propria-ţi piele că şi atunci când te fereşti ca "DRACUL DE TĂMÂIE" se găseşte un puternic, nu al zilei, ci al României post-decembriste, care să fie deranjat de faptul că eu şi ziarul meu am publicat un material care arăta una dintre feţele ascunse cu mare grijă de puternicul om de afaceri

De la rezilierea contractului de publicitate până la încătuşarea mea nu a mai fost decât un pas. Deranjat de faptul că mi-am permis refuzul de a mai primi cei câţiva arginţi ai lui Iuda prin rezilierea contractului de publicitate, puternicul zilelor în care trăim aştearne cu mare patimă pe hârtie câteva rânduri total neadevărate la adresa mea. Însetat, îşi dorea sânge. Sângele părinţilor mei, al copiilor mei, şi în mod special al meu. În prima fază, s-a îndestulat.

Încerc să inversez rolurile, să văd dacă pot savura succesul încătuşării. Am o senzaţie groaznică. La întâlnirile cu prietenii îi văd pe aceştia că nu mai au puterea de a mă privi în ochi. Îi văd cum nu-mi răspund la salut, nu-mi răspund la telefoane şi nu numai. Mă cutremură ceea ce văd. Revin urgent în pielea mea. Sunt din nou acelaşi Mihai Ghezea şi acelaşi voi fi tot restul zilelor mele.

Colegilor din presă le mulţumesc tuturor, atât celor care au scris frumos şi corect cât şi celor care vroiau sânge proaspăt, căci alt subiect nu a fost în ziua arestării mele. Rog pe cei care se aşteptau ca în acest număr al ziarului ATAC să găsească senzaţionalul mult aşteptat, să înţeleagă că este o anchetă a parchetului în desfăşurare, anchetă pe care eu, inculpatul Mihai Ghezea, nu vreau să o influenţez prin cele scrise şi publicate în propriul meu ziar. Am încredere în justiţia din România şi las autorităţile competente să lucreze în linişte.

Mulţumesc celor care pe toată perioada anchetei şi-au făcut datoria cu cinste şi onoare în profesia aleasă şi practicată, cât şi celor care, probabil datorită orelor foarte înaintate, au încurcat puţin datele din dosar, citind printre rânduri. Înainte de toate suntem oameni şi uneori suntem supuşi greşelii şi nu numai.

Mulţumesc în mod special celor doi avocaţi Daniel Fenechiu şi Simona-Florentina Călin pentru promptitudinea şi profesionalismul de care au dat dovadă.

Concluzia: ce nu te omoară te întăreşte!

Mihai Ghezea