Cucul, presa si manipularea

Cucul, presa si manipularea

"Cucul (Cuculus canorus) este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae. Poate fi întâlnită în Africa de Nord și Eurasia — din Portugalia până în Irlanda, iar spre est până în Japonia și Kamceatka. (adică, cam peste tot, asemenea manipulării și propagandei). Are mărimea unui porumbel suplu (30–35 cm). Pasărea nu clocește, ci femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt de regulă ale unor păsări cântătoare mai mici. Cucul își depune ouăle în cuiburile altor păsări, numite gazde. Femela localizează cuiburile speciilor gazdă în baza sunetului de alarmă al gazdei și odată ce se ivește ocazia, își depune oul în doar câteva secunde, îndepărtând totodată un ou din cuibul gazdei. Puiul de cuc eclozat îndepărtează la rândul său din cuib puii speciei gazdă, însușindu-și întreaga hrană adusă de părinți."

Despre manipulare, citim în Dicționarul Explicativ al Limbii Române...

"Manipulare - Acționare, prin mijloace incorecte, pentru a reuși într-o acțiune. Influențare a opiniei publice printr-un ansamblu de mijloace (presă, radio etc.) prin care, fără a se apela la constrângeri, se impun acesteia anumite comportamente."

Bun! Acum, dragă cititorule, să vedem dacă putem cădea de acord asupra unor chestiuni esențiale și atât de evidente.

În primul rând, asemenea cucului, manipularea nu are "cuibul” ei. Ideile, conceptele, diversiunea emoțională sau politică fals creată de manipulare, în anumite etape ale maturizării unei societăți, nu au paternitate.

Sursa ideilor nu este asumată, nu are coordonate concrete, referințe exacte și indicatori esențiali în ceea ce privește veridicitatea. TOTUL ESTE UN FALS!

Asemenea ouălelor de cuc, ideiile propagandei și manipulării sunt pur și simplu plasate în "cuiburi" mult mai mici, vulnerabile atacului final pe care puiul de cuc îl va da cuibului gazdă.

Vă rog să citiți "cuiburi mici" în cheia în care manipularea prinde foarte bine în arhitectura emoțională a celor vulnerabili din punct de vedere social și cultural. Acestea sunt principalele "cuiburi" ale manipulării, ale cucului din bizara mea comparație.

Odată ieșit din ou, puiul de cuc, instinctual, cu o forță ieșită din comun, aruncă în afara cuibului celelalte ouă. Exact acest lucru se întâmplă cu ideiile propagandei și manipulării. Vin din toate direcțiile, foarte agresiv, în rafale conceptuale foarte bine orchestrate și ocupă pur și simplu "cuibul gazdă", cuib în care se odihneau, până la sosirea prădătorului, micile dar corectele idei și percepții ale gazdei, fie ea vulnerabilă social sau cultural.

Așa că întreg conținutul emoțional al "cuibului" este pur și simplu confiscat de către "puiul de cuc" care devorează absolut totul în jurul acestuia. Din momentul în care "grozăvia" începe să crească în cuib, gazda, instinctiv, face eforturi uriașe pentru a hrăni această dihanie care cere din ce în ce mai mult. Urmăriți comparația? Bine, încă un pic de atenție!

Finalul acestui exercițiu toxic de supraviețuire este întotdeauna același. Puiul de cuc atinge maturitatea, crescut de alții care, inconștient, au hrănit o altă specie de pasăre care nu are nici o legătură cu specia lor. În cuib a crescut un monstru care, la un moment dat, o să dispară și va relua acest ciclu halucinant al supraviețuirii speciei sale.

O femelă de cuc depune anual circa 25 de ouă. Gândiți-vă care este rata de multiplicare a "cuiburilor" care urmează să fie compromise, în fiecare an. Cucul, așa cum bine știm, face doar multă gălăgie, nimic altceva, iar strigătul masculului de cuc este foarte ușor recunoscut chiar și de copii. Și propaganda este foarte gălăgioasă, iresponsabilă, oportunistă, dar își atinge întotdeauna scopul, asemenea cucului, nu-i așa?

Propaganda și manipularea au rolul de a înlocui ideile din "cuiburile" noastre cu altele, cu unele care nu ne aparțin, iar cei mai mulți dintre noi, inconștient, "hrănim" aceste idei care nu ne aparțin până acestea cresc mari și înțelegem prea târziu, abia atunci când în metafora noastră cucul pleacă din cuibul gazdă, că acele idei sau convingeri, care nu au fost niciodată ale noastre, ERAU FALSE, motiv pentru care nu ne-am ales cu absolut nimic din toată această "afacere toxică" cu care nemernicul de cuc ne-a păcălit!

Neatenția, comoditatea, lipsa de spirit critic, fragilitatea emoțională, culturală și socială, toate, fără excepție, sunt cauze care stau la baza maturizării "puiului de cuc" în cele mai multe din "cuiburile" noastre.

Evident, textul și citatul nu ar trebui să jignească pe nimeni, ci doar să decupeze o metaforă din halucinanta realitate falsă în care unii au decis că un întreg popor trebuie să trăiască.

Acești paznici ai "cuibului de cuc" sunt de mai multe feluri. Unii numesc troli, alții comentatori TV, ziaristi, unii analiști sau specialiști. În fapt, niște căpcăuni, nimic altceva, plătiți regește ca să aibă mare grijă ca părinții adoptivi ai "puiului de cuc" să nu se trezească la realitate și să trântească dihania care i-a lăsat și fără pui și fără viitor.

Oameni buni, ridicați privirea din pământ, comentați, acționați și cugetați. Gândirea este un dar nu o pedeapsă!