Dacă va candida, Antonescu va merge fără PSD

Consiliul Naţional al PSD a limpezit lucrurile. E adevărat, fără să fi existat vreo explicaţie răspicată din partea premierului Victor Ponta. Şi totuşi au existat suficiente circumstanţe care tranşează controversata chestiune a prezidenţialelor. Dintre acestea, să mă opresc doar la argumentele prezentate de Mircea Geoană. Şi necontrazise de nimeni.

Luând cuvântul de la tribuna Consiliului Naţional al PSD, dincolo de obişnuitele înflorituri verbale ale unui discurs politic, Mircea Geoană a expus cu claritate un tip de raţionament care ne poate conduce, aproape automat, la ideea că PSD a luat, la vârf, o decizie pe termen lung pe care, din motive de pragmatism, evită să o oficializeze. Şi anume să meargă la prezidenţiale cu un candidat propriu.

Mircea Geoană a pornit nu atât de la constatarea că între PSD şi PNL există o serie întreagă de neînţelegeri deja la vedere şi care se acutizează pe măsură ce trece timpul, ci de la câteva argumente destul de raţionale şi de solide. Primul este că, niciodată până acum, PSD nu a împărţit puterea, la paritate, cu un partid care, afirmă el, este de două ori mai slab. Această zicere, necotrazisă de nimeni la Consiliul Naţional al PSD, demonstrează că realitatea de mai sus îi nemulţumeşte, la unison, pe PSD-iști.

Următorul argument expus de Geoană este la fel de pragmatic. Şi abia acesta înseamnă sacrificarea înţelegerii cu PNL privind prezidenţialele. Este vorba de proiectul constituţional. Între altele, revizuirea Constituţiei, în formă avizată de Comisia condusă de Crin Antonescu, prevedea că, în viitor, preşedinţii să aibă mandate de patru ani, la fel ca şi mandatele parlamentarilor, primarilor, consilierilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene.

Întrucât Traian Băsescu a reuşit să influenţeze Curtea Constituţională în aşa fel încât un referendum pentru Constituţia revizuită să nu mai fie posibil în viitor, rezultă, aşa cum a precizat politicianul social democrat, faptul că, în următorul mandat prezidenţial, România va avea două guverne. Cu alte cuvinte, în ipoteza în care Crin Antonescu va fi viitorul preşedinte, tot el îl va nominaliza, conform actualei Constituţii, pe viitorul prim-ministru. Şi nu este deloc sigur că acela va fi prim-ministrul dorit de PSD.

Prin urmare, PSD, în modul cel mai practic, este interesat să aibă în funcţia prezidenţială o persoană loială acestui partid şi care va face tot ce-i stă în putinţă, utilizându-şi toate prerogativele conferite de actuala Constituţie pentru că, desigur şi în funcţie de rezultatele alegerilor parlamentare din 2016, să însărcineze cu formarea noului guvern tot un lider PSD. Deci, dacă la anul PSD nu îşi nominalizează un candidat propriu, riscă, conform lui Mircea Geoană, pierderea celui de-al doilea mandat de premier.

Subtext, fără să fi dezvoltat ideea, Mircea Geoană mai sugerează şi fapul că, spre deosebire de Constituţia revizuită, cea care va fi în vigoare la alegerile de la sfârşitul anului viitor şi în următorii cinci ani îi conferă preşedintelui României atribuţii extrem de importante. Pe care Traian Băsescu, ajutat de Curtea Constituţională, a ştiu să le extindă la un nivel fără precedent. În aceste condiţii, pentru PSD, un preşedinte provenind dintr-un alt partid prezintă un mare risc.

Întrucât nimeni nu l-a contrazis pe Mircea Geoană, ba dimpotrivă, au există şi alte voci cu mesaje asemănătoare, rezultă, după opinia mea indubitabil, că Antonescu va trebui să meargă în alegeri bizuindu-se pe locomotiva PNL, dar încercând să adune voturi din întreg spectrul politic. Asta înseamnă că el va fi supus unui exerciţiu politic extrem de complicat. Va trebui să vorbească pe două voci. Pe vocea liberalilor, dar şi adăugând din ce în ce mai multe mesaje non-liberale, adresate altor categorii de electorat.