Koveși (DNA) contra „Ghiță” (SRI). Statul contra mafiei ?

Dacă până acum existau îndoieli cu privire la natura relației „Ghiţă" - SRI şi implicarea SRI în scandalul „Ghiţă" - Koveşi, ultimele declarații ale lui „Ghiță" și modul elaborat în care sunt lansate, începe să limpezască definitiv apele și să clarifice de partea cui e SRI și unde se situează instituția în războiul „Ghiță" - DNA. Adică între stat și infractori.

            Am anticipat încă de anul trecut că SRI - deși părea altfel, pentru că jucau perfect rolul de apărători ai statului de drept și de luptători antifraudă și anticorupție -, nu va reuși să transforme și DNA într-un instrument, precum a reușit cu ANAF. In cazul ANAF, după o campanie de denigrare a instituției (și în special a Gărzii Financiare), cu „limba în urechea" lui Băsescu și speculând ura lui Ponta împotriva Gărzii „dușmanului" Blejnar, SRI a preluat controlul total al Direcției generale antifraudă și al ANAF, prin detașarea (neconstituțională și nelegală, pentru că este clar, conform legii 14/1992 și Legii 188/1999, detașarea unor ofițeri SRI la ANAF reprezintă un conflict de interese, fiind interzis să activezi în două instituții bugetare) a 53 de ofițeri de la SRI la ANAF. Spre deosebire de diletanții ce au condus ANAF și, în special, a unui gâgă profesional, precum Gelu Diaconu care, crezând că astfel își consolidează postul - obținut prin sprijinul mafiot al lui Relu Fenechiu și Dan Radu Rușanu -, a desființat Garda Financiară și a pus pe tava SRI întreg ANAF, procurorii DNA nu s-au lăsat vrăjiți, până la final, de teatrul sereistic, nici încălecați și nici intimidați de „reprezentațiile de forță" ale SRI, pentru că mulți dintre ei nu sunt șantajabili și nici nu le pasă de gradele sereiste și nici de diversiunile ziaristice dirijate. În final, după ce au ajuns la problemele de fond, adică Ponta, Ghiță, Dragomir, Adamescu, Rușanu, Tender, Cocoș, Udrea, Blaga, etc., se pare că procurorii DNA au realizat că SRI nu e tocmai străin și nici total neutru de ce se petrece în România, având niscaiva cam multe interese (scuzați contradicția) în aceste jocuri de acaparat piața și controlul total al economiei subterane. Așa că s-au trezit că în marele scenariu antifraudă și anticorupție regizat prin Decizia CSAT-ului băsist, SRI, în fapt, a încercat, se pare, manipularea DNA, urmărind s-o transforme într-o anexa a SRI, „militarizată" (prin secretul de serviciu), care să execute ordinele, fără să crâcnească. Însă procurorii DNA, spre lauda lor, de această dată, au reacționat exact cum era cazul: n-au mușcat momeala și și-au văzut metodic de treabă, fără discriminare, indiferent de nume și poziție.  Culmea, în războiul SRI - DNA, deja declanșat, DIICOT - deși părea că se află în război cu DNA, după ce SRI le-a „eliminat" capul, pentru că n-a executat, se pare, ordinele coldiste -, a făcut cea mai tare mutare, servindu-i DNA dovada că SRI este duplicitar, respectiv că instituția n-ar fi chiar străină total de spionarea șefei DNA, ba chiar că ar vrea-o, ca și pe Bica, scoasă „în decor", pentru a nu le încurca „planurile de viitor". Logica derivă din faptul că SRI l-a monitorizat atât pe Adamescu cât și pe fostul lor coleg, Dragomir, caz în care știau foarte bine ce pun la cale cei doi (iar dacă nu știau e și mai grav pentru că erau obligați să știe prin punerea în executare a mandatelor de interceptare în cazul „Black Cube") împotriva șefei DNA. Și cum „interesul poartă fesul", cei de la SRI, întâmplător și din eroare (premeditată ?) au „omis" să informze DNA cu privire la ce urma să se întâmple cu șefa instituției, nu pentru că n-ar fi fost „deontologic" ci pentru că astfel își salvau „administratorii" afacerilor patronate (cele cu produse petroliere și IT la instituțiile bugetare, controlate în totalitate de cei din SRI, prin intermediul celor trei mari căștigători ai licitațiilor IT: fostele firme ale lui Ghiță Sebastian, Siveco și UTI). Ghinionul a fost că cineva a trădat (ori din SRI ori din DIICOT sau din ambele) și „mămăliga" omisiunii sereiste a explodat, punând în gardă DNA și pe șefa instituției că cineva „joacă incorect". Logic, s-ar părea, în condițiile în care SRI își simțea amenințate multe din afacerile „patronate"; simțea „aer rece" în ceafă prin apropierea DNA de afacerile controlate și, mai ales, că nu mai poate controla DNA ca să protejeze firmele ce fac comerț cu produse petroliere și nici pe cele din domeniul IT, așa cum face în cazul ANAF, unde deține controlul total.

            Indiferent însă de cum se va termina „măcelul" (este evident că lupta se dă între Koveși și DNA pe de o parte, Coldea, Băsescu, Ponta, Ghiță & Co. de cealaltă parte) este limpede că SRI nu mai formează un binom cu DNA și că, din păcate pentru România și firava democrație, la această oră este mai mult decât evident că SRI se află în tabăra viitorilor infractori condamnați, gen Ghiță, Ponta și cei din familia Băsescu. Și nu pentru că există (cu excepția lui Ghiță), mare „dragoste" între SRI, Ponta și Băsescu, iar „dragostea" include puncte de vedere comune privind apărarea statului de drept, a democrației și justiției, ori lupta antifraudă și anticorupție ci pentru că, de această dată, SRI, își simte amenințată poziția, simte că pierde controlul asupra DNA și că, în viitor, nu-și va mai putea proteja „afacerile" și pe „administratorii" lor, care înseamnă, în fapt, controlul total al fraudei fiscale și a devalizării banului public (e plin de dragomiri, cu averi de milioane de euro, printre coloneii și generalii SRI, în rezervă sau în activitate, ce-și văd amenințate averile obținute fraudulos). Departe de a convinge că sunt neutrii, informațiile aruncate pe piață și metodele utilizate (activarea celulelor din mass-media) arată, din contra, că SRI speculează clar momentul și încearcă, prin Ponta, Băsescu, Ghiță și alți ciraci care sunt scoși la interval (Apropo ! Faceți lista pentru că acum se deconspiră !) pentru luptă de „gherilă", să recâștige poziția de forță și controlul asupra DNA, eliminând-o pe Koveși ca avertisment pentru restul propcurorilor ce nu înțeleg cine-i „stăpânul inelelor". Altfel, la poziția și informațiile pe care le deține, SRI i-ar fi pus de mult „fermoar la gură" lui „Ghiță" și l-ar fi „sacrificat". Iar faptul că afișează o poziție „neutră", e o dovadă că a ales clar de partea cui e în disputa „Ghiță" - Koveși. Și uite-așa s-a ales praful de marea campanie (vrăjeală) anticorupție cu SRI în rol de primadonă !

            Pentru Ministerul Public și, în special, pentru DNA și DIICOT, acesta e momentul să înțeleagă că sunt o putere reală în stat și că ar fi cazul să nu se mai lase încălecați si târâți în șmecheriile sereistice, utilizați în răfuieli politice sau vendete fiscale, pe pe post de ghioage la purtător (SRI). E cazul și timpul să avem o separare reală a puterilor în stat, așa cum prevede Constituția și nu doar formală, cum se întâmplă cât timp prelungim cutumele, metehnele, „jocul de glezne" și mizeria morală, tip securistă, a unei societăți controlată cazon de o instituție omni-prezentă (până și în dormitorul cetățeanului) care se vrea și omni-potentă (deasupra Constituției) și care își desfășoară mare parte din activitate în afara Constituției și legii și pe care o controlează, doar formal, Parlamentul.

            Și dacă tot „s-a deschis balul", în locul DNA, in corpore, aș aprofunda rolul și motivele (șantajul, prostia, interesele, răzbunările, etc.) ce au determinat reprezentanții CSAT să adăuge la Legea 51/1991 și 14/1992 (inclusiv Băsescu care s-a lăsat sedus de argumentele perverse ale lui Coldea că evaziunea fiscală și corupția sunt amenințări la siguranța națională, chiar dacă legea nu le definea astfel) și să încalce Costituția prin substituirea Parlamentului. Toți, pentru că s-au lăsați seduși, interesați și păcaliți, ar trebui cercetați pentru abuz în serviciu pentru că, indiferent de justificare, extinderea competențelor SRI (în domeniul prevenirii evaziunii fiscale și anticorupției, unde SRI și-a mutat bagajele, inclusiv „cățel și purcel", neglijând atribuțiile legale, pe care le-au abandonat încât România a devenit un bulevard al mafiei și teroristilor) s-a făcut prin încălcarea gravă a Constituției, CSAT substituind practic Parlamentul României, adaugând la legea siguranței naționale și cea privind funcționarea SRI, prin Decizie, ceea ce, conform Constituției, numai Parlamentul avea competență să hotărască.

            Iar DNA a știut ce se întâmplă, dar a acceptat mizeria și imoralitatea, pentru că a crezut mai mult în scop decât în efect ? Se pare că s-a înșelat și că e timpul să-și reconsidere poziția zdruncinată serios de SRI care a încercat s-o substituie total. Altfel, dacă Koveși și DNA pierd lupta cu SRI & Ghiță, Ponta, Băsescu, etc., ne-am întors de unde am plecat. Adică în urmă cu douăzecișicinci de ani, când Iliescu a metamorfozat Securitatea în SRI, reașezând-o în fruntea ierarhiei societății românești, cu toate „drepturile" fostei securități asupra cetățeanului și economiei naționale și cu tot cortegiul de abuzuri și discriminări sociale, pe motive imorale, practicate de cei care abuzează de poziția socială și de putere.