Telecalomnia anonimă

„Tabloidizarea" televiziunilor de pe la noi este un fenomen observat de toată lumea, dar care nu poate fi stopat, în niciun fel. Este interesant de văzut cum posturi care se autoproclamă ca fiind elitiste critică şi se delimitează, la nivel declarativ, de stilul Dan Diaconescu, dar se întrec în a-l copia, aproape la indigo. Dar când ipocrizia a ajuns aproape politică de stat, toate astea devin doar amănunte.

Şi totuşi, avem un organism plătit de la bugetul de stat, adică de către fiecare dintre noi, pe nume Consiliul Naţional al Audiovizualului. Dacă stai să-i asculţi pe prezentatorii şi realizatorii de emisiuni TV, ai zice că nu mai pot de frica acestui CNA. Realitatea, din păcate, arată cu totul altfel. Derapajele masive din ultimii ani ale televiziunilor dâmboviţene, încălcarea tuturor regulilor, de la cele deontologice până la cele stipulate în avizele de acordare a licenţelor au fost pedepsite de către CNA cu amenzi modice şi somaţii publice formulate astfel încât nimeni nu înţelege nimic. Asta, în cel mai bun caz, pentru că, în rest, se practică întorsul capului în direcţia cealaltă, în momentul cu probleme. Ajungi să te întrebi cât primesc distinşii membri ai acestui Consiliu să închidă ochii şi să nu-şi facă datoria.

Bătaia pe audienţă se vede, cel mai bine, după-amiaza, între emisiunile aşa-zis mondene. Pentru că adevăratele vedete refuză să intre în mocirlă, trebuie inventate, create surogate, dispuse la orice în schimbul popularităţii şi a câtorva lei. Subiectele sunt, în marea lor majoritate, făcături, „scandaluri de presă" preparate în culise, în goana disperată după rating. Când nici acestea nu mai ajung sau când imaginaţia producătorilor intră în impas se trece la nivelul următor: în direct intră o persoană necunoscută, care „a sunat pentru că deţine informaţii extraordinare".

Această persoană care nu are identitate acuză pe unul sau pe altul, împroaşcă cu noroi în stânga şi în dreapta, apoi dispare în peisaj. Realizatorii nici usturoi n-au mâncat...dar pornesc de la premisa că tot ce a spus persoana necunoscută reprezintă adevărul absolut. Degeaba cel vizat se chinuie să demonstreze că sunt minciuni, că acuzele n-au nicio bază reală, cel puţin jumătate dintre telespectatori îşi vor spune că nu iese fum fără foc. Calomniatorul anonim şi-a atins scopul, emisiunea a făcut rating, iar realizatorii îşi freacă, fericiţi, mâinile. Iar autorităţile şi organismele statului dorm.

Din fericire, observ că românii au început să se sature de toate aceste măgării. Am urmărit, comentariile făcute pe site-urile televiziunilor sau pe cele ale ziarelor care preiau subiectele „emisiunilor-tabloid", mai ales că săptămâna trecută am fost şi eu târât într-un asemenea scandal, fără voia mea. Bunul-simţ bate deja, de la distanţă, foamea de senzaţional. Oamenii s-au plictisit de făcături. Zilele calomniatorului anonim de televiziune sunt numărate.

Mihai Ghezea