„Closer to the moon”, în cinematografe

Filmul lui Nae Caranfil, „Closer to the moon" rulează şi în cinematografele de la noi, după lansarea oficială de la New York, la sfârşitul anului trecut. Este o comedie neagră, care porneşte de la povestea celebrului jaf al Băncii Naţionale a României, din 1959. Din distribuție fac parte nume mari ale Hollywood-ului: Vera Farmiga, nominalizată la premiile Oscar și Mark Strong, cunoscut din „Sherlok Holmes". Pelicula, care a avut un buget de peste 8 milioane de dolari, s-a bucurat de aprecieri din partea criticilor de peste ocean. Regizorul Nae Caranfil a fost prezent în studioul Digi24 și a povestit câteva întâmplari de la filmare.

1.680.000 de lei erau prădaţi în 1959. Maşina băncii de stat pe atunci era atacată de indivizi înarmaţi. Gheorghe Ciuplea se afla în maşina băncii și asigura paza transportului.

Nimeni nu a avut timp să reacţioneze. Banii au dispărut în mai puţin de două minute. În urma jafului, Miliţia a pornit vânătoarea suspecţilor.

Mii de oameni au fost audiaţi, sute de persoane nevinovate au fost arestate, iar angajaţii băncii de stat au fost primii suspecţi.

Jaful de atunci era o ameninţare la adresa ordinii comuniste. Cinci oameni sunt arestaţi şi acuzaţi de jaf. Printre ei foşti colaboratori ai Securităţii, Armatei şi Miliţiei.

Povestea de atunci este spusă acum într-o îmbinare între comedie şi elementele tragice ale comunismului prezent în România în anii 50 în filmul „Closer to the moon". Un film care avut premiera absolută în Statele Unite, la New York. O producţie cu buget record de 7 milioane de euro care a reuşit să atragă actori de primă mână precum Vera Farmiga, nominalizată la premiile Oscar sau Mark Strong. Filmările au durat 6 săptămâni şi au fost realizate integral în România.

Nae Caranfil: Anii 50-60 sunt bizari, între modern și clasic

Regizorul Nae Caranfil a spus că este bucuros că la premiera din România de acum două zile publicul a aplaudat de trei ori în timpul filmului.

De asemenea, regizorul i-a îndemnat pe români să descopere filmul cu actori români și străini în limba engleză. Decizia a fost una financiară, a spus Nae Caranfil.

„Filmul, ca să se poată face, trebuia să aibă convenția limbii engleze. Este o convenție acceptabilă și îi invit pe români să o accepte", a spus el.

„Acesta este un episod absolut stupefiant din istoria României, el s-a petrecut aici, cu români. Este filmat într-un București pe care am încercat să-l reconstitui și să-l reconstruiesc. Bucureștiul anilor 50 nu prea mai există. Am construit un decor exterior în curtea interioară a Universității Polizu", a povestit Nae Caranfil.

Regizorul a dezvăluit și că a luat cunoștință întâmplător de subiect din filmul documentar „Marele jaf comunist" (2004), în regia lui Alexandru Solomon.

„Mi s-a părut extraordinar că niște oameni care erau deja condamnați la moarte stăteau în pușcărie de mai bine de un an, dintr-odată, fără să li se comunice pedeapsa, sunt scoși din pușcărie dimineața, duși în centrul orașului, băgați într-o frizerie, unde sunt rași, tunși, frezați, machiați, îmbrăcați frumos și scoși în calitate de vedete de cinema să filmeze reconstituirea propriei lor fărădelegi. Macabru, comic și absurd în același timp. E un absurd care derapează în burlesc", spune Nae Caranfil.

De asemenea, regizorul a recunoscut că a dat și o notă personală filmului „Closer to the moon", nefiind obligat să respecte rigorile filmului documentar sau istoric.

„Orice film de epocă e greu de făcut, dar depinde și de epocă. E mult mai greu să faci anii 50 decât belle epoque, începutul secolului. Anii 50-60 sunt bizari, între modern și clasic, să găsești mașini care să funcționeze, televizore, să recreezi moda anilor 50, inclusiv modele de recuzită este foarte greu pentru că foarte puțini oameni le-au păstrat", afirmă Nae Caranfil.

Regizorul a povestit și colaborarea cu actrița Vera Farmiga pentru „Closer to the moon".

„A spus din prima da, a trimis un mail aproape isteric agentului ei, spunându-i: ador scenariul ăsta, vreau să joc rolul, făceți-mi un contract ACUM! A venit în România cu doi copii mici, unul în vârstă de alăptat. Presupun că a alăptat în rulotă. Era permanent bine-dispusă, n-a avut niciun moment fiță de vedetă, de proastă dispoziție sau de oboseală. N-a pus niciun moment problema la ce oră terminăm filmarea", a povestit Nae Caranfil.

Ca la orice film, sunt scene care nu intră în film sau scene imposibil de filmat. Una dintre ele presupunea filmarea în spațiul din jurul Patriarhiei, iar Biserica Ortodoxă Română nu și-a dat acordul.

„Am mers o echipă întreagă, eram ca proștii acolo, noaptea, pe frig, încercând să-i convingem să ne lase să filmăm un cadru în care o mașină trecea de la stânga la dreapta. Asta era tot. N-am primit această aprobare, ceea ce mi se pare un gest profund necreștinesc din partea lor", a precizat regizorul Nae Caranfil.