Cum se fraudează TVA-ul ?

Cum se fraudează TVA-ul ?

România a pierdut în 2021 șapte miliarde de euro din cauza fraudelor la taxa pe valoarea adăugată, cunoscută mai simplu drept TVA. Din acești bani, statul putea să finanțeze construcția a zeci de spitale, dar n-a făcut-o pentru că banii au dispărut în buzunarele unor evazioniști. Rețele folosite de aceștia pentru a frauda statul au la bază firme fantomă sau companii străine pe care le controlează de la distanță. Între timp, dosarele penale pe spălare de bani sunt puține, iar condamnările rare. Vezi în text cum funcționează paradisul fiscal din România.

TVA a apărut în România în 1992 și este o taxă care se aplică aproape tuturor bunurilor și serviciilor cumpărate și vândute. Când cumpărăm un frigider care costă, de exemplu, 1000 lei, 190 de lei, adică 19%, se duc la stat. TVA-ul e a doua sursă de venituri pentru stat: aproximativ 20% din totalul banilor pe care statul îi încasează anual. 

În acest moment, taxa pe valoarea adăugată este de 19 procente (cu anumite excepții) și statul încasează anual între 12.5 și 18 miliarde de euro. Asta reprezintă însă doar două treimi din ceea ce ar trebui să ajungă la bugetul statului. Țara noastră este campioană la eludarea acestei taxe, adică pierdem anual peste 6 miliarde de euro. Cele mai recente date Eurostat sunt chiar mai sumbre: în 2021, TVA neîncasat a ajuns la 9 miliarde de euro.

Neincasare TVA

Cu acești bani, statul ar putea finanța mai bine, de exemplu, investițiile locale. Când o firmă fentează plata acestei taxe, practic, ia din bugetul pentru spitale, școli sau autostrăzi. Pentru 2023, statul a plănuit să aloce aproximativ 5 miliarde de euro pentru spitale și școli din toată țara. Restul banilor ajung în bugetul de stat, din care se finanțează alte construcții de autostrăzi sau spitale.

Am intrat în UE și regulile s-au schimbat

După ce România a intrat în UE, a aderat și la piața europeană, astfel că a accesat un mecanism special legat de TVA. Regula europeană este că TVA, care diferă de la țară la țară, e pus pe factură și încasat de la cetățeni doar în țara în care bunul ajunge la un client final. Astfel că un frigider este vândut de o companie din Germania unei companii din România fără ca firma nemțească să pună pe factură TVA. Taxa e inclusă doar în factura pe care o dă firma românească cetățeanului care se duce acasă cu frigiderul.

Șapte miliarde furate de la români

Fraudele la TVA ne-au costat în 2021 aproximativ șapte miliarde de euro. Această cifră nu a fost calculată oficial. Am ajuns la această estimare ținând cont de mai mulți factori.

Rețele organizate fraudează TVA prin scheme complexe, iar statele Uniunii pierd anual între 40 și 60 de miliarde de euro.

Europol a estimat că fraudele la TVA se ridică anual la 50 de miliarde de euro.

Ultimul raport arată că valoarea totală a TVA neîncasat este de 60.6 miliarde euro.

O regulă matematică de trei simplă ne arată că procentul fraudelor din totalul TVA neîncasat este de 83%.

România are cel mai mare deficit din UE la încasarea TVA-ului. Diferența dintre sumele care ar trebui să ajungă la stat și ceea ce se încasează efectiv depășește constant șapte miliarde de euro anual. În 2021, România a ajuns să piardă aproape 9 miliarde de euro din TVA. Din aceste nouă miliarde, dacă luăm în calcul că 83% sunt fraude, atunci rezultă că șapte miliarde sunt rezultatul fraudelor.

Un studiu al UE care a încercat să determine cât la sută din valoarea TVA neîncasat vine din fraude menționează că estimările variază de la 20 de miliarde la 100 de miliarde de euro anual. O mare problemă fiind că nu toate statele au date precise legate de fraude. Am luat în calcul estimarea Europol, fiind una conservatoare.

Rețete de fraudă la TVA

Una dintre cele mai simple modalități de fraudare a plății TVA este cea care implică o firmă fantomă – MTIC (missing trader intra-community fraud). În această schemă de fraudă, o firmă din Germania livrează un frigider (scutit de la plata TVA-ului) către o firmă din România, așa-numita firmă „fantomă”. Teoretic, această firmă este cea care ar trebui să plătească TVA la vânzarea bunurilor către clienții finali. Dar, după ce vinde bunurile la prețuri adesea mai mici decât cele ale pieței, firma dispare, iar statul rămâne cu paguba.

O altă schemă denumită carusel este cea în care frigiderul e vândut în România, dar pe hârtie apare ca și cum ar fi fost vândut și cumpărat de mai multe companii din UE. Scopul final fiind ca statul să nu-și primească partea. Această schemă poate deveni mai complicată prin interpunerea mai multor firme din mai multe state UE, care tranzacționează succesiv aceleași bunuri. Uneori, bunurile ajung chiar la furnizorul inițial și schema se repetă.

Dosare penale și condamnări în marja de eroare

În același timp, miliardele din evaziunea fiscală trec pe sub nasul autorităților. Instituția care trebuie să detecteze dacă banii furați din taxe sunt spălați este ineficientă, după cum o arată un raport oficial. Potrivit ultimului raport al Moneyval (un organism internațional care analizează cum combat statele spălarea banilor), evaziunea fiscală e infracțiunea cea mai des întâlnită în România când vine vorba de spălarea banilor. Raportul constată însă că între 2018 și 2020 doar 2054 de cazuri în care banii spălați rezultau din evaziune fiscală au fost trimise în judecată. Și există doar 68 de condamnări pentru spălare de bani ca urmare a evaziunii fiscale.