Nababi pe banii amărăștenilor furați din impozite, taxe și împrumuturi bancare

Guvernul Ponta, după ce s-a asigurat că, potrivit art. 47, alin. (1) al Constituției, "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent", toți românii, fără excepție - și cei din Botoșani și cei din Vaslui și cei din Ialomița și cei din Alba -, trăiesc mai mult decât decent (nu mai au toaleta în porumbul din spatele casei; au apă curentă și canalizare asigurată de firma cumnatului și altor clienți politici; au subvenții la nivel european în urma renegocierilor purtate de către tata socru Sârbu și-și valorifică produsele agricole, pe piață și prin intermediul marilor retailuri, încât au dispărut achizițiile din import și intracomunitare; beneficiază de o infrastructură modernă, adică autostrăzi de-a lungul și de-a latul României și de șosele moderne, care nu se peticesc dupa fiecare îngheț, datorita calității proaste, urmare a furăciunilor politico-mafiote; ANAF a ajuns la o cota de 70% la încasarea veniturilor bugetare și TVA a depășit pragul critic de 80% la colectare, ceea ce a dus la excedente bugetare ce permit finanțarea sănătații și învățământului la nivelul cerințelor, iar economia, prin cooptarea lui Tariceanu la Senat, duduie precum motorul Toyota, etc.) s-a gândit că e timpul ca cetățenul să și plăteasca investițiile făcute, adică să ramburseze împrumuturile de miliarde de euro, destinate, teoretic, modernizării României, care ar fi trebuit să fie suficiente ca România să arate precum am precizat anterior.

Deci, după ce-a rezolvat toate problemele asigurării decenței nivelului de trai, împrumutând, de când s-a instalat la putere, consecvent, câte un miliard de Euro în fiecare lună calendaristică, Guvernului Ponta nu i-a mai rămas de făcut decât să modifice Codul Fiscal, având ca scop principal majorarea taxelor și impozitelor persoanelor fizice, adică a celor care, în opinia lor, a „beneficiat" de împrumuturile externe. Prin acestă șmecherie politicianistă, ca și în cazul KazMunaiGaz, Guvernul Ponta, ocolește bilanțul și prezentarea raportului eficienței guvernării și a cheltuirii iresponsabile a banului public - provenit, în special, din imprumuturi externe - și, utilizând încă o dată Parlamentul pe post de „argument", transferă obligația rambursarii împrumuturilor externe, nu celor ce le-au făcut, nu domeniilor în care s-au "investit" banii, nu bugetului de stat, economiei și zonei industriale (care a beneficiat, în mare parte, de împrumuturi) ci către populație, adică către amărașteanul care nici n-a vazut banii împrumutați și nici nu s-a ales cu nimic de pe urma așa ziselor investiții publice. Pus la plată, cetățeanul de rând, neinvitat la masa împarțirii banului public, se întreabă, pe buna dreptate: Unde sunt, totuși, banii împrumutați de Guvernul Ponta? Pe ce a consumat Guvernul Ponta un milird de Euro în fiecare lună ? Daca PDL-iștii lui Băsescu ne-au prostit ca au împrumutat douazeci de miliarde de Euro pentru a preântâmpina efectele crizei economice (în fapt, mare parte din împrumut s-a dus la Banca Nationala și a fost utilizat pentru salvarea sistemului bancar străin, respectiv acopeerire de tunuri financiare și țepele corporațiilor multinaționale, iar prin aceasta România a contribuit la salvarea prostului management al oligarhiei monetare, care a prăduit și banii populației!!??), banii împrumutati de Guvernul Ponta s-au dus la firmele controlate de anturajul lui Ghiță, la firmele cumnatului lui Ponta, la alimentarea ANRP cu sume uriașe pentru "despagubirea" unor "abonați" la "restitutio in integrum" (mă mir, date fiind antecedentele, că nu i s-a restituit Moldova "urmașului " lui Ștefan cel Mare, care a revendicat-o!), la Compania de Autostrzi (unde s-au spalat miliarde de euro, in favoarea mafiei politico-financiare), la întreținerea clientelei politice (250 agenții guvernamentale, unde sunt angajati clienții politici, neveste, amante, cățel, purcel... și care nu fac nimic pentru țară, în afara consumării fondurilor, mită și trafic de influență) și a unui uriaș aparat bugetar, incapabil să se autogestioneze și să colecteze nici 50% din veniturile prognozate și, nu în ultimul rând, în "investiții" electorale - care mai degrabă sunt mecanisme de spălare a banilor publici decât investiții - și fonduri acordate clientelei politice.

Făcând bilanțul, naivul și ignorantul care a votat USL și pe Ponta, crezând că aceștia vor scoate Romania din mizeria în care a dus-o PDL (și eu m-am numărat printre aceștia, după episodul Băscesian de guvernare tipic mafiotă a Romaniei), constată că s-a înșelat, încă o dată și primește, drept "recompensă" a naivității și a convingerii că mai rău nu poate fi (raportându-se la guvernarea Băsescu) obligația de a rambursa creditele făcute de Guvernul Ponta, prin majorarea impozitelor și taxelor. Adică, deși fără acordul cetățenului (n-a făcut nimeni un referendum prin care cetățeanul să-și dea acceptul să fie garant al împrumuturilor), Guvernul s-a împrumutat și a girat cu averea și venitul cetățeanului, nu numai că n-a folosit banii împrumutați în folosul cetățeanului ci n-a considerat nici ca ar fi cazul să asigure transparența cheltuirii împrumuturilor, secretizând practic hoțiile din bani publici, astfel cum s-a întamplat în cazurile "Bechtel" sau "OMV-PETROM".
Cu tupeul și aroganța unui moșier ce a cumparat o moșie cu tot cu iobagi, Ponta - uitând ca e, totuși, în Europa și nu în Caucaz -, mai și amenință cetățeanul că trebuie să-i plătească taxele, lui, personal (fiindcă omul nu minte când afirmă că nu i s-au plătit taxele, pentru că, într-adevăr, beneficiarul taxelor nu era și nu este statul, așa cum ar fi legal, ci "camarila" pontistă care spoliază statul prin tot felul de combinții, precum Ghiță, cumnatul, "baronii") și dacă nu se conformează vine "armata" portărelului, adică a vameșului Diaconu, și-l execută silit.

Și în timp ce românul de rând va fi obligat să strângă cureaua sau să-și vândă proprietățile pentru a-și putea plăti impozitele și taxele impuse (S-a dus naibii pâna și limita supraviețuirii asigurată de comuniști, fară impozite și taxe, din bucata de pământ proprietate sau concesionată. Asta pentru că Guvernul, printr-o politică iresponsabilă privind modul de acordare de subvenții agricole, face politica marilor corporații multinaționale și-l constrânge pe proprietar să-și înstrăineze pământul pentru a-și asigura supraviețuirea - adică să vândă pământul hoților care au furat împrumuturile, taxele și impozitele), noua clasă a nababilor politici - cei ce au furat încontinu bugetul public, inclusiv împrumuturile pe care trebuie să le ramburseze amărăștenul care n-a văzut nimic din ele -, la final de mandat sau când simt că pot fi deconspirați, se retrag în liniște să-și consume furăciunile, dosite prin paradusuri fiscale, în tot felul de off-shoreși și vor continua să se ascundă în spatele siglelor politice.

Cam așa va proceda și bugetarul, mereu orientat, Gelu Diaconu, permanent șef al vămilor și ANAF, cu mici întreruperi (nu s-au brodit tot timpul aranjamentele și previziunile), din 1991 și până astăzi, protejatul găștii infractorilor și profitorilor politici Fenechiu, Chițoiu și Rușanu. Prostind o țară intreagă - cum fac mai toți bugetarii ce-și ascund șpăgile și veniturile ilicite - și Diaconu este fericitul câștigător al "loteriei" căsătoriei și "norocosul" partener al unei doamne "extraordinar de eficientă" în afaceri care, speculând oportunitățile mai ceva decât Soros, a realizat profituri uriase din asocierile (întâmplatoare!?) tocmai cu afaceriști ce-și desfășurau activitatea în sectorul administrat de soțul Gelu. Nici vorba de mită mascata! Nici vorba de închis ochii la vânzări de țigarete, fără plata accizelor, pe piața internă! Nici vorbă de documente false (bonuri fiscale) emise pe numele unor cetățeni care tranzitau frontiera spre ieșirea din România, fără să aiba habar că au cumpărat cantități uriașe de țigarete din România și au ridiculizat controalele vamale ale Sebiei, Ungariei, Moldovei (foarte stricte și eficiente dealtfel)! Sunt doar speculații! Chiar dacă în realitate trecerea unor tiruri de țigarete către Ungaria sau Serbia, era practic imposibilă, în România imposibilul a devenit posibil, iar rezultatele se reflectă în hotelurile, vilele, casele de vacanță, terenurile și marile averi deținute de foștii șefi a-i vămilor, ale căror soții sau rude au dovedit o performanță demnă de Guinness Book of Records în domeniul vânzărilor de țigarete în Serbia, Ungaria și restul UE, în pofida controalelor stricte și eficiente pe care aceste țări le aveau la frontieră, privind comerțul cu țigarete. In fapt, orice cetățen care a tranzitat frontiera României știe că era aproape imposibil să tranzitezi frontiera Serbiei sau Ungariei cu mai mult de doua cartușe de țigarete, dar soția șefului vămii, Gelu Diaconu, și asociații ei de la magazinele Duty-free, au găsit formula magică prin care au tranzitat nu cartușe sau bax-uri de țigarete, ci chiar TIR-uri de țigarete (care dipăreau de seara până dimineața, întro singură tură vamală) și au realizat profituri colosale.

Insă, dacă, logic și firesc, privim mai circumpspect miracolul și facem abstracție de capacitatea managerială a soțiilor, părinților, prietenilor sau rudelor, - utilizați, în fapt, ca și paravan a mitei - și de imoralitatea unor asocieri care, în fapt, asigurau profituri uriașe exclusiv din evaziune fiscală (se pune întrebarea firească și logică: șefii de vămi s-au asociat cu așa zișii proprietari de magazine Duty-free, sau invers, aceștia fiind interfața?), într-un domeniu controlat în totalitate de șefii vămilor, din salariul de bugetar, unde se află, totuși, cantonat adevărul despre provenința averilor acestor indivizi ? Există chiar miracole inexplicabile privind originea averilor acestor indivizi sau avem încă lacune mari la nivelul celor care ar trebui să caute răspunsurile logice, precum ANI și DNA?

Cum poate moral (deocamdată) conduce un astfel de individ, precum Gelu Diaconu, ANAF, cel care a reușit "alchimia"(legala?) metamorfozării funcției și salariului (!?) într-un hotel de peste un milion de Euro, cu bani proveniti dintr-un off-shore din Cipru, depozitați în perioada în care vămile erau SRL-urile PNL, PSD și PDL? Chiar admițând și maximum de profit obținut din comerțul cu țigarete, aruncând o privire pe bilanțurile contabile ale societații unde soția șefului ANAF era acționar și cuantumul dividendelor încasate, adăugate la total venituri licite realizate de familia Diaconu, soldul final înregistează un deficit de cel puțin câteva sute de mii (dacă nu cumva, ținând cont de valoarea reala a bunurilor și nu de cea declarată, de milioane) de Euro. Și când "operezi" prin firme off-shore pentru a ascunde de ochii curioșilor proveniența averii, cum poți pretinde, moral, "buticarului" sau "IMM"-istului ce face evaziune ca să supraviețuiscă într-o economie în care dacă respecți legea ești falimentar din start, să respecte legea si-l execuți silit dacă nu și-a plătit contribuțiile reținute la sursă, pentru a nu intra în faliment?

Se vorbește prin ANAF că Gelu Diaconu este un oportunist perfect, dispus la orice gen de asociere, dacă aduce profituri consistente, chiar dacă acestea se referă și la furat banii publici, precum comerțul cu carne sau legume-fructe, unde furatul TVA, direct sau prin rambursări, se face în proporție de 100%. E doar o bârfă? Cârcotașii din ANAF (cred că nu din invide!) spun despre Diaconu că este pre-contaminat, în acest domeniu, cu "orbul găinilor" și nereceptiv la sugestii privind blocarea furtului de TVA la carne și legume-fructe, situându-se chiar pe o poziție contrară cu cea a ministrului Vâlcov, nefiind străin chiar de debarcarea lui Vâlcov. Conform cârcotașilor, Diaconu susține ca n-ar fi oportună, acum, pentru buget, reducerea TVA la 9% la carne. E doar o minciună, nu-i așa? N-ar fi capabil Diaconu de așa ceva ! Are vre-o legatură "contra" lui Diaconu cu faptul că în cursul anului 2014, mafia TVA din legume-fructe, carne și alte achizitii, ori din rambursări, a tras un tun bugetului administrat de Diaconu de vre-o șapte miliarde lei, în plus față de 2013? Nici vorbă, nu-i așa! Să știe oare Diaconu unde ar putea fi dispărut cei peste 1,5 miliarde Euro furați în plus, în 2014 față de 2013, de mafia TVA, de când paznic la buget este chiar Diaconu? Cârcotașii suțin că o parte, din banii furați de mafia TVA ar fi ajuns și prin niște off-shore din Cipru, ce "alimentează" și veniturile suplimentare ale familiei Diaconu. Dar e doar o bârfă, nu-i așa? N-ar face Diaconu așa ceva! E prea integru după douăzeci de ani de administrație! Vi s-ar părea anormal ca după „episodul„ ANAF, familia Diaconu sa-și completeze „parcul" imobliar cu încă un hotel, de câteva milioane de Euro, întreabă cârcotașii? Aici sunt și eu de acord cu ei. Dacă doamna Diaconu a speculat o nouă oportunitate (și ce dacă și aceasta făcea parte dintr-un domeniu controlat de soț?) de ce să fim invididioși și ranchiunoși?

Indiferent de averea deținută sau dacă și-a cumpărat sau nu postul (dacă e să mă iau dupa minstrul Gabriel Sandu și alți scriitori la DNA, dilema devine certitudine), faptul că Diaconu continuă să rămâna șeful ANAF, după ce bugetul de stat a înregistrat, în 2014, cel mai mic procent de venituri fiscale, raportate la PIB, din 2009 și până în 2013, iar mafia a prosperat în România ajungând să colecteze taxe și impozite aproape la concurență cu ANAF-ul lui Diaconu, este totuși o enigmă uriașă. Știi că există fraude fiscale de peste 17% din PIB anual, adică de peste 100 miliarde lei și în loc să moblizezi ANAF să le colecteze (și prin sancțiuni și destituiri dacă e nevoie), nu faci nimic în aceasta direcție, ci măresti impozitele și taxele, fara să te atingi de veniturile mafiei. O enigmă a cărei descifrare, se pare, ține de interpretarea bunei sau relei credințe a premierului Victor Ponta, ca obiectiv al preluării guvernării și scopul guvernării. Iar menținerea lui Diaconu în fruntea ANAF - după ce premierul a declarat ca dacă nu va realiza veniturile prognozate îl va schimba -, arată clar reaua credință și faptul că forțând păstrarea în Guvern a lui Gelu Diaconu, Ponta nu servește interesele României și ale cetățenilor români ci ale mafiei ce spoliază Romania, a carei cifră de afaceri (sau procent din PIB), în timpul administrării ANAF de catre Diaconu, a crescut periculos, atentând la siguranța financiara si națională a României.

Incercând să argumentăm reversul: Ați auzit de vreo acțiune a ANAF la marile retailuri comerciale, cele care colectează TVA pentru mafie (marile retailuri, altfel decât ar fi normal, achiziționează marfuri de larg consum, precum carne, legume fructe, produse electronice, nu de la producător sau importator, ori de la cel care face achiziție intracomunitară, ci de la firme care au interpuse, între ele și producator, importator sau achizitorul intracomunitar, firme „fantomă", prin intermediul cărora sustrag TVA colectată de marile retailuri)? Ați auzit ca Diaconu să dispună vreun control privind sursa aprovizionărilor cu produse de larg consum, precum carne sau legume-fructe și modul cum colecteaza marile retailuri, de la naivii cetățeni români, TVA (24% din prețul produsului, umflat artificial astfel) și-l transferă mafiei care furnizează produsul, cu care, prin metoda para-ndărătului, reprezentanții marilor retailuri împart TVA colectată de la naivul român care crede că plătește taxa la bugetul de stat ? Sau credeți că Diaconu, Ponta, parlamentarii și toată șleahta numită clasă politică, nu știu ce se întâmplă în cazul sustragerii a 80% din TVA colectată de la cetăîenii României de către marile retailuri, furăciune care a ajuns la suma astronomică de peste 80 milarde lei anual și închid ochii, din neștiință sau pe gratis ? Credeți ca un individ, orientat si perspicace precum Diaconu, nu știe ce se întâmplă și nu profită de situație ? Eu nu cred ca poate fi cineva atât de naiv și de dezinteresat. Dacă n-ar fi așa și n-ar fi vorba de un interes deliberat, numai din ce am publicat în presă, dacă s-ar fi sesizat din oficiu, Diaconu ar fi blocat pierderea de catre ANAF și bugetul public a câteva sute de milioane de Euro. Ar fi fost suficient să dispună o verificare la toate mărfurile provenite din import și achiziții intracomunitare comercializate de marile retailuri din România, pe circuit, pâna la prima verigă ca să constate că din total TVA colectată de marile retailuri în cazul importurilor și achizițiilor intracomunitare, ajunge la bugetul de stat doar TVA aferentă adaosului practicat nu și a prețului de achiziție, preț care reprezinta peste 80% din prețul de vânzare.

Însă Gelu Diaconu, chiar dacă știe ce se întâmlă, cu lunga-i experiență de fost PNL-ist, "transferat" de Ponta la UNPR, pentru a-l păstra în funcție, în orice circumstanțe (justificată pentru a se definitiva reorganizarea fiscului, ce se dovedește extrem de eficienta...pentru mafie), orientat, ca de fiecare data în cei 24 de ani de administrație, a știut să se facă „indispensabil" chiar cu prețul a peste 1,5 miliarde Euro pierdute de bugetul public ca urmare a administrării ANAF de către Gelu Diaconu, sau prețul a fost scopul (Dracu știe!). Contrazicând orice teorie economică și orice logică, păstrarea lui Diaconu în funcție este condiționată, așa cum se vede din statistică, nu de eficiența ANAF în domeniul colectarii veniturilor fiscale, ci de performanțele mafiei în colectarea TVA. Acesta o fi criteriul de performanță la ANAF? In acest caz îmi fac mea culpa pentru timpul pierdut!

Așa că, cei ce muncesc ca disperații, pentru a supraviețui și a plăti taxele și impozitele introduse prin noul Cod Fiscal, nu fac altceva decât să întrețină o armată de trântori politici și funcționari hoți în administrația publică și mafia care spoliază bugetul. Și, precum un blestem ce se repetă, vor realiza, încă o dată - după ce-au constatat același lucru în fiecare guvernare -, că proverbul "cine muncește cinstit n-are timp să câștige" a devenit un postulat în România. Cetățenii neânregimentați politic, care muncesc cinstit, prin noul Cod fiscal, respectiv prin majorările de taxe și impozite pontiste, vor fi obligați, vor nu vor, să "amortizeze" hotelurile, vilele, limuzinele, vacanțele și luxul în care trăiesc bugetarii și demnitarii români, de tip Gelu Diaconu, construite sau achiziționate, în cele mai multe cazuri, din bani publici, taxe și impozite sau din banii împrumutați de Guvernul Ponta, în numele cetățeanului, pentru "investiții publice" care, ori nu sunt realizate (precum în cazul cumnatului premierului), ori sunt făcute în batjocură (precum mai toate lucrările de infrastructură realizate de firmele clientelei politice), ori deturnate către clientela politică prin operațiuni ilicite. Astfel, prin noul Cod Fiscal, Ponta și Guvernul său, pe lângă securizarea furăciunilor mafiei fiscale, pasează și răspunderea rambursării celor peste 19 miliarde Euro împrumutați pentru întreținerea clientelei politice, nu beneficiarilor reali ai banilor, ci amărășteanului care va trebui să suporte toate furăciunile clasei politice, alături de cele ale mafiei, în timp ce aceasta va continua să-l sfideze și umilească pe cel ce muncește afișându-și, ostentativ, averea dobândită ilicit, ca și cum ar proveni din muncă cinstită. Dreptate până la capăt, nu-i așa? Și-atunci să nu le urăm „la mulți ani" și multe realizări, gen Fenechiu, Voiculescu, Remeș, Udrea, Vâlcov, Georgescu, etc., celor de la SRI si DNA și dupa Ponta? Cu siguranță, din „care pe care", amărășteanul n-are ce pierde, din contra!

Ec. Pavel Roman