Psihologii contrazic estimările oficiale: 90% dintre elevi consumă droguri cel puțin ocazional. O radiografie alarmantă a fenomenului

România ascunde gunoiul sub preș. Suntem țară de producție, desfacere și consum de droguri, nu doar de tranzit. Această concluzie vine de la firul ierbii: psihoterapeuți, toxicologi, medici ATI, medici de familie, părinți, prieteni, copii mai mici sau mai mari, și nu de la instituțiile responsabile: Agenția Națională Antidrog (ANA), DIICOT sau Inspectoratul General al Poliției Române, scrie gandul.ro.

ANA, pentru 2022, raportează oficial un procent de aproximativ 9% în cazul consumului de droguri în rândul minorilor; psihologii care au studiat fenomenul în licee și în cabinetele de consultanță raportează 90%, pentru aceeași perioadă. O marjă de eroare de +/-100%.

Eu pot raporta 100%. Nu cunosc pe nimeni - vorbesc doar de cercul intim, prieteni de-o viață și familie, ai căror copii pe care-i știu efectiv din cristelniță - să fi terminat liceul fără să fi tras un fum, să fi ronțăit o ciupercuță să se fi prostit cu o pastiluță, un balonaș sau o liniuță.

• A. B. C. și D. - de pe la sfârșitul clasei a VII-a se joacă cu balonașe ilariante la concerte trap sau manele; deocamdată nimic altceva, conform analizelor inopinate.
• T. - studentă Anglia, - doar iarbă, zice ea, s-a prostit și cu ecstasy, dar gata, se jură.
• M - student Olanda - ocazional iarbă, foarte rar ciuperci; merge de minune cu Pink Floyd; ne sfătuiește să nu consumăm ciuperci singuri, halucinația te poate face să sari de la etaj într-o piscină imaginară.
• E. -  studentă România, doar iarbă, fără alte prostii.
• P. - fostă elevă la Lenau-Timișoara, absolventă a unei prestigioase facultăți din Munchen, a petrecut trei luni într-un spital psihiatric și alte trei de recuperare în țară și Spania; costuri imense. Combinația? regulat marijuana, amfetamine și alcool;
• I. - student București - etnobotanice în combinație cu cantaridă; efectul - devastator; distrus la 20 de ani, va trăi tot restul vieții în îngrijirea familiei și ulterior a societății.

Alo, Președinția, Parlamentul, Guvernul? Fără să recunoaștem realitatea, fără să punem cifrele cap la cap, nu putem avea politici coerente pentru a limita și a ține sub control fenomenul la nivel rezonabil. Dacă psihologii au dreptate, numărul net al consumatorilor de droguri din intervalul 12-25 de ani este devastator.

Avem lanuri de canabis ca pe vremea lui Herodot, „de nu se vede călărețul călare pe cal din ele", mai profitabile ca Programul Tomata, subsolurile blocurilor din București, antiatomicele, sunt închiriate la preț de vis, cu condiția să fie izolate perfect. Ca mâine vom bugeta și guverna România cu producători, cumpărători, beneficiari și detoxifiați.

Încercați asta, dați un anunț imobiliar: „Închiriez boxă zidită la subsol! Acces parcare, aerisire. Cartier rezidențial, periferic, intimitate!" Adică, ideal laborator! O să primiți cu siguranță solicitări, multe dintre ele de pe numere din țări de care n-ați auzit.

Instituțiile care colaborează pentru ținerea sub control a acestui fenomen sunt Agenția Națională Antidrog, DIICOT și Inspectoratul General al Poliției Române. Doar ANA a răspuns solicitărilor Gândul până în acest moment.

Dracul nu-i chiar atât de negru, zice ANA

Conform datelor oferite în exclusivitate pentru Gândul de Agenția Națională Antidrog, situația nu este chiar atât de neagră:

• în 2020, doar 206 minori s-au adresat serviciilor de asistență, în principal pentru consum de canabis și noi substanțe psihoactive (NSP);
• în anul 2021, au apelat la aceste servicii specializate 213 minori, însă tipul drogurilor pentru care minorii consumatori de droguri au solicitat asistenţă se diversifică (pe lângă canabis și NSP, au fost înregistrate cereri de tratament pentru stimulanți, inhalanți/solvenți, opiacee, cocaină, halucinogene);
• în anul 2022, 278 de minori s-au prezentat la centrele de asistență ale Agenției Naționale Antidrog, în vederea admiterii la tratament pentru aceleași substanțe consumate ca și în anul anterior.

Vârsta debutului în consumul de droguri tinde către școala generală, confirmă ANA. Astfel, în perioada 2014-2022, vârsta medie de debut în consumul de droguri pentru minorii care au beneficiat de servicii de asistenţă ca urmare a problemelor cauzate de consumul de droguri a variat între 14,4 ani şi 14,7 ani, dar există și copii care încep să consume de la 12-13 ani. Cea mai frecventă vârstă de debut variază între 14 ani (2016) şi 16 ani (2015, 2017, 2019, 2020).

Clasamentul drogurilor preferate de copii și adolescenți este condus de marijuana, urmat de NSP, halucinogene, opiacee și cocaină.

Rezultatele oficiale sunt contaminate de abordare

"Prevenția nu funcționează! O încearcă statul de foarte mult timp. Rezultatele sunt contaminate încă de la abordare. Vin în școală cei de la Antidrog, Poliție, diriginta, mai competentă, mai neinspirată. Sunt niște discursuri care, în opinia noastră, a psihologilor, trec razant pe lângă", ne explică Alexandra Cazacu, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

ANA: „Copii, ați consumat droguri?" Toți cu mâinile pe sus! Rezultă 9%!

Psihologul: „Ce mai trageți voi, copii?" Aia, aia și aia. Rezultă 90%!

"Dacă cifrele oficiale pe care mi le-ai prezentat sunt reale sau nu, nu mă pronunț. Dar pot să zic care au fost rezultatele în urma unor întâlniri foarte recente cu elevii din două din cele mai prestigioase licee din București. Într-unul din cazuri, am fost implicată direct, în celălalt, alți colegi de-ai mei. Întâlnirile au fost față în față, elevi și psihologi specializați în această problematică. Fără profesori, fără părinți, totul confidențial. De aceea, numele liceelor nu pot fi publicate și nici data exactă a întâlnirilor. Ce a rezultat? Din fiecare clasă, de aproximativ 30 de elevi, doar trei-patru adolescenți au recunoscut că nu au consumat niciodată în viață vreun tip de drog, nici măcar recreative", ne confirmă cele mai negre bănuieli Alexandra Cazacu.

Anturajul, prima sursă de informare

Anturajul este prima sursă de informare despre droguri. Copiii preferă să-și ia informația din zona în care se simt în siguranță, necontrolați. Net-ul nu este altceva decât un anturaj extins, nelimitat, pentru ei, este o zonă familiară, liberă, necoercitivă. Tata și mama, cât or fi de open-mind, prin comparație, pot părea ostili și pisălogi.

Exemple personale nu funcționează - vorbim mult și prost, în opinia lor. Aici trebuie să intervină psihologul, atât copilul, cât și părintele au nevoie de ajutor în aceeași măsură. Discuțiile trebuie purtate atât în doi, cât și în trei sau patru, recomandă psihologii.

Testați copilul, chiar dacă nu aveți suspiciuni

"Din păcate, părinții au o atitudine mai ostilă ca a copiilor:

• părintele refuză să creadă că are vreo vină, noi nu consumăm, la noi în casă nu există așa ceva etc;
• i-am oferit totul, nu are nici un motiv să consume;
• refuză să accepte că fiul/fiica lor au vreo responsabilitate, de vină sunt alții, anturajul;
• părintele nu cere ajutor de la autorități sau specialiști, sau cere prea târziu, de rușine;
• refuză să accepte că fiul/fiica lor sunt, la rândul lor, anturaj pentru alții;
• refuză să-și testeze copilul de frica rezultatului și a faptului că se va afla despre problema copilului lor.

Efectul este identic ca în cazul tuturor afecțiunilor tratate cu întârziere. Din aceste motive, cresc timpii de terapie, atât toxicologică, cât și psihologică. Și costurile materiale nu sunt mici deloc", avertizează Alexandra Cazacu.

Nu există droguri nevinovate

Consumul de droguri are un efect mult mai devastator în cazul copiilor decât în cazul adulților.

"Mai pe înțelesul tuturor, creierul se dezvoltă până pe la 24-25 de ani. Cortexul tinerilor este mai puțin dezvoltat decât la noi, adulții. De aceea:

• discernământul lor este mult mai scăzut - cu cât sunt mai mici, cu atât mai greu fac diferența dintre bine și rău;
• pot trece de la un fum la un drog sintetic, cele mai nenorocite, foarte ușor;
• drogurile sintetice, halucinogene, produc episoade psihotice, psihozele produc în timp boli psihice.

Există riscul major, mai ales dacă ești consumator de mic, ca la un  moment dat să te «prăjești» definitiv, devii un handicapat pe viață, să nu ne ferim de cuvinte.

Există teoria că sunt și droguri nevinovate, naturale, ca marijuana, ciupercile sau etnobotanicele. Care timp de câțiva ani, cât au fost permise, au făcut ravagii. Au umplut spitalele de psihiatrie, au crescut numărul sinuciderilor în rândul adolescenților. Nu există nici un drog nevinovat, unul care să nu dea dependență", continuă psihologul.

Principalele cauze ale consumului de droguri, în opinia psihologilor:

• stima de sine scăzută;
• nevoia de apartenență la un anumit grup (cerc social);
• presiunea anturajului;
• traiul în medii cu toleranță mare la consumul de substanțe (fumat, consum de alcool etc.);
• curiozitatea;
• credința eronată că un episod de consum nu poate avea urmări nefaste;
• nevoia de a evada dintr-o stare emoțională neplăcută.

Mitul marijuana

„Se vorbește despre liberalizarea marijuana, ce minunată este, ce boli vindecă. În țările în care s-a liberalizat, se poate observa că, da, a scăzut criminalitatea. Dar a crescut consumul și ceva despre care nu se vorbește - incidența bolilor psihice.

Într-adevăr, substanțele sintetice sunt cele mai nenorocite. Piața drogurilor nu diferă de cea a medicamentelor sau cea alimentară, ieftin pentru toată lumea. Cazul celebrelor băuturi carbogazoase, care nu mai conțin nimic din ingredientele originale. Care-i rata obezității și diabetului în cazul consumatorilor?

Așa apar mărfuri ieftine, de proastă calitate, care fac ravagii, multe «made in Romania», pentru că, trebuie să recunoaștem, am devenit producători. Efectele sociale și economice sunt devastatoare", încheie Alexandra Cazacu.