Despre crima organizată din România (3)

Despre crima organizată din România (3)

La 22.11.2023 Tribunalul Dolj a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru Florin Ionuț BOATĂ, Iulian CATRINA, Ionel CÎNTĂRELU, Ovidiu Florinel COTOI, Ștefan Alin CRĂCIUNOIU, Gigi-Laurențiu DRĂGHICI, Ștefan FLORESCU, Marius Alin FLORICEL, Gabriel ILIEVICI, Ștefan Dan LĂCUSTEANU, Marius LILA, Eugen-Cristian LUPU, Marius Florin MICU, Laurențiu Mihăiță MITULEȚU, Nicolae PIPI, Gabriel Dănuț PITARU, Leonard Robert PÎRVAN, Viorel Ionel SCRECIU, Marian Mugurel STAMINA, Angel Cristian STERE, Bogdan Florentin ȘUȘANU, Eduard Gabriel TOBĂ, Valentin Andrei ȚOLEA, polițiști în cadrul Sectorului de Poliţie de Frontieră Calafat inculpați pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită, dare de mită şi abuz în serviciu în forma prevăzută de art., obiectul mitei primate de la conducători auto ce transportau mărfuri, fiind reprezentat de sume de bani și bunuri, care era primită de către polițiștii cu funcții de execuție și împărțită cu cei cu funcții de conducere.

Potrivit datelor rezultate din cercetări, rezultatul activității infracționale desfășurate  cu caracter continuu de către agenții de poliție implicați în această grupare infracțională, era de minim 500 de euro pe timpul unei ture de serviciu, fapt ce  conduce la concluzia logică și greu de contrazis că  profesia de polițist nu este atât de lipsită de satisfacții financiare, pe cât susțin reprezentanții sindicatelor din poliție.

Ar mai fi de adăugat că, în condițiile în care polițiștii respectivi erau extrem de ocupați cu preluarea mitei care le era data de la un număr mare de persoane și de multe ori în sume penibil de mici, ca la milogi, ei nu mai aveau timp să îndeplinească atribuțiile funcțiilor publice pe care erau numiți și pentru care erau salarizați.

Potrivit evaluării făcute de către sursele judiciare, fiecare dintre agenții de poliție implicați în activitățile infracționale descrise, a obținut foloase necuvenite în echivalentul bănesc a mai multe salarii, în plus față de cel plătit de către statul român.  

La 23.11.2023 Tribunalul Iași a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu pentru 30 de zile pentru Cristian MANCAȘ funcționar public cu statut de polițist având gradul profesional de subcomisar funcția de șef al Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni din Județul Iași și Gabriel Alexandru BERTEA și Iulian Teofil BACIU – agenți de poliție în cadrul aceleiași structure polițienești, inculpați pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită și dare de mită în contextul în care ei desfășurau activități infracționale în mod curent în timpul și aparenta exercitare a atribuțiilor lor de serviciu ca polițiști, în sarcina lor fiind reținută încălcarea atribuțiilor de serviciu constând în aceea că nu au dispus măsuri legale pentru nerespectarea dispoziţiilor referitoare la transportul peste graniţă a anumitor cantităţi de mărfuri/produse accizabile, respectiv ca să nu controleze camioanele de marfă care transportau colete din Republica Moldova.  

În aceeași cauză mai sunt cercetați agenții de poliție Ştefan-Daniel ALEXA, Constantin-Cristian ALEXA, Adrian-Stelian PLEȘCA şi Ovidiu-Dragoş CIOBANU, inspectorul vamal Stelian GHIȚU și alte 24 de persoane care au calitatea de funcționari cu statut de polițiști, funcționari vamali și unele fără calitate specială.

Polițiștii au pretins, primit și acceptat mita, atât în mod direct cât și prin intermediari, aceasta fiind data de către persoane care efectuau activităţi de transport de mărfuri dinspre Republica Moldova în ţări ale Uniunii Europene. 

Din actele dosarului aflat în lucru la Serviciul Teritorial Iași al Direcției Naționale Anticorupție rezultă că, la Punctul de Trecere a Frontierei Costești-Stînca din Județul Botoșani, în timpul unei ture de serviciu șeful de tură al polițiștilor de frontieră obține din activitatea de luare de mită aproximativ 1500-2000 de euro iar în alte puncte de trecere a frontierei din Republica Moldova în România șefii de tură obţin sume mari de bani estimate la 600-700 de euro în timpul unei ture de serviciu.

Tot din actele respectivului dosar rezultă existența posibilității polițiștilor cercetați pentru comiterea de infracțiuni de corupție, de a influența sau determina persoane neindividualizate în cadrul discuțiilor purtate, ,,pentru a direcţiona mai multe transporturi cu colete sau măcar cu 'ceva mare'“ pe tura de serviciu în care își desfășurau activitatea respectivii polițiști.

Referitor la această afirmație despre capacitatea polițiștilor inculpați de a organiza inclusiv trimiterea transporturilor cu încărcătură ilicită spre România, ea poate genera suspiciuni inclusiv despre riscuri și/sau amenințări la adresa securității naționale, deoarece în acele mijloace de transport lăsate să intre pe teritoriul national fără a fi controlate, poate fi aproape orice. 

La 24.11.2023ora 07,49, pe fondul îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu de către polițiștii de frontieră, condamnatul Cătălin CHERECHEȘ aflat sub control judiciar, folosind acte de identitate aparținând unei alte persoane a trecut prin Punctul de Trecere a Frontierei Petea din Județul Satu Mare, în scopul de a se sustrage executării pedepsei închisorii.

La 29.11.2023 Tribunalul Vaslui a decis arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a agenților de poliție Florin ROMAN, Andrei KUNIAK, Iulian LUCAN, Dumitru HUȚUȚUI, Viorel-Dănuț DĂNILĂ și Cătălin BOȚU din Poliția Municipiului Huși și a persoanei fără calitate specială Ionel ANDRONI, participant în calitate de complice la faptele polițiștilor, în cazul polițistului Marius-Iustin PĂLIE din Poliția Municipiului Huși și a polițistului Lucian BOJOGA din Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Vaslui fiind dispusă măsura arestului la domiciliu.

În cazul celor menționați a fost reținută comiterea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, abuz în serviciu în formă continuată, constituire de grup infracţional organizat, delapidare în formă continuată, au pretins şi primit de la conducători auto, în mod repetat, sume de bani cuprinse între 100 de lei şi 1.500 de lei, pentru a nu-i sancţiona contravenţional.

Această succintă prezentare de informații obținute din surse publice referitoare la desfășurarea de către numeroși membri ai personalului Ministerului Afacerilor Interne constituiți în grupări care prezintă în mod evident toate elementele unor grupuri infracționale organizate, conturează în mod indubitabil imaginea unei instituții publice în cadrul și sub acoperirea căreia sunt derulate activități infracționale de gravitate ridicată în timpul programului de lucru al unităților din care fac parte și în aparenta exercitare a atribuțiilor lor de serviciu.

Într-o formulare mai puțin juridică și academică, aceștia acționează ca niște hoți care posedă legitimații de polițist și beneficiază de facilitățile statutului de polițist pentru a comite infracțiunile a căror săvârșire a fost constatată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție în sarcina lor.

În acest fel activitatea lor infracțională analizată prin comparație cu cea desfășurată de către membrii grupurilor infracționale organizate care nu sunt compuse din polițiști sau în care nu sunt și polițiști, prezintă caracteristicile unei veritabile activități de concurență neloială în domeniul criminalității, infractorii polițiști și grupurile infracționale organizate din care fac parte și polițiști, fiind favorizate în raport cu membrii grupurilor infracționale organizate din care nu fac parte polițiști.

Această activitate de concurență neloială asigură avantaje deosebite pentru persoanele implicate în activitatea de criminalitate organizată desfășurată de cei din domeniul bugetar care pot utiliza logistica autorităților publice și instituțiilor publice în care sunt numite în funcții publice și mijloacele de muncă în mod discreționar și fără costuri, în timpul în care nu doar că sunt la adăpost de acțiunile colegilor lor, dar sunt salarizate de către stat.

Celor care, în aceste condiții susțin că veniturile polițiștilor ar fi mici, li se poate răspunde că sunt destui dintre ei care pot susține că au venituri mici pe lună, dar iau mult pe zi.

Având în vedere aspectele stabilite în cadrul cercetărilor efectuate de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, precum și valul de avansări în grad profesional și în grad militar la un număr mare de ,,fericiți” funcționari și militari din Ministerul Afacerilor Interne, este greu să nu te gândești că, dacă în condițiile în care ministerul menționat și structurile din subordinea acestuia, constituie o reală cloacă de corupție, acele avansări nu ar fi o recompensă pentru meîndeplinirea corectă a atribuțiilor de serviciu de către cei avansați.

Pe cale de consecință, dacă avansările în grad profesional și în grad militar nu au fost efectuate pentru rezultate ale unei activități eficiente derulate cu onestitate în serviciul public, este extrem de probabil ca, ele să fi fost efectuate pentru activitățile infracționale derulate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pentru o parte din produsul exprimat în formula bănească al activității infracționale în care sunt implicați, așa cum este prezentat în spațiul public, o parte importantă a personalului acestui minister.

Din cele menționate în acest articol rezultă existența în Ministerul Afacerilor Interne a unei situații în care nu pare posibilă o intrare în legalitate, textul infracțiunii de abuz în serviciu părând a fi scris cu dedicație specială pentru activitatea personalului acestui minister, iar organizarea majorității diverselor construcții infracționale din respectiva structură prezentând elementele caracteristice ale grupului infracțional organizat, așa cum este el definit în legislația specifică.

La cele menționate este de precizat că în actualul context s-a ajuns ca în mod legal, Ministerul Afacerilor Interne și structurile aflate în subordinea acestora, să îi salarizeze pe membrii grupurilor infracționale organizate care își desfășoară activitatea în cadrul lor și cărora, tot în mod legal, le-au emis legitimații de serviciu care atestă apartenența la acele instituții publice, uniforme, alte articole de echipament și mijloace de transport.

În concluzie, dacă statul român prin Ministerul Afacerilor Interne salarizează și acordă tot felul de drepturi membrilor grupurilor infracționale organizate, este firesc să nu aibă banii necesari pentru mărirea pensiilor persoanelor care nu fac parte din astfel de grupuri de criminalitate organizată.