Din minunile Sfântului Nectarie: "Minunea s-a implinit. Fiul meu este azi vindecat"

O femeie pe nume ELENA E. - Azuga, jud. Prahova disperată din cauza bolii copilului ei, deunăzi, s-a rugat cu toată tăria sufletului ei pentru vindecarea puiului ei drag. Credinţa puternică din inima ei a făcut posibilă vindecarea copilului. Căci numai cei cu inima deschisă către Dumnezeu, îşi pot găsi adevărata alinare.

În disperarea ei, femeia cere ajutor de la Dumnezeu

Iată povestea: în postul Paştelui anului 2007, într-o vineri, am aflat de boala copilului meu, o boală necruţătoare, care la ora actuală bântuie lumea, secerând fără milă bătrâni şi copii, anume - cancer Hodkin gr. III. Doctorii i-au dat trei săptămâni de viaţă după ce i-au făcut biopsia, dar iată că bunul Dumnezeu nu a vrut acest lucru şi a hotărât altfel, întărindu-mă, înainte de toate, pe mine. În momentul când am auzit diagnosticul, în loc să mă prăbuşesc în disperare, am spus: este o încercare de la bunul Dumnezeu.

Caută-ţi un duhovnic, spovedeşte-te şi, dacă e cu putinţă, să te şi împărtăşeşti

Apoi ia drumul bisericii cu copilul de mână, ca să participi la tainele Sfântului Maslu. Aşa am făcut. Primul Maslu la care am participat împreună a fost la biserica Sfântul Antonie cel Mare, mare făcător de minuni, care se ţine marţea. Următorul pas, înainte de a începe tratamentul cu citostatice, a fost să mergem la un mare şi dumnezeiesc duhovnic al nostru, al românilor, care încă mai este printre noi şi pentru care trebuie să-i mulţumesc bunului Dumnezeu, anume părintele Iustin Parvu, de la sfânta mănăstire "Petru Vodă". Când am ajuns acolo, pentru a putea lua o binecuvântare de la dansul, l-am intrebat: "Credeţi că baiatul meu se va vindeca?". Iar dânsul a răspuns: "Numai o minune dumnezeiască îl mai poate vindeca". Acest cuvânt spus de dânsul mi-a dat cea mai mare speranţă şi am crezut din acea clipă în minuni. Baiatul a început tratamentul, iar eu nu am încetat a mă ruga, a merge la sfinte mănăstiri, a trimite acatiste. Într-un târziu, am ajuns la încă un mare duhovnic al nostru, şi anume, părintele Calistrat de la mănăstirea Bârnova.

În drum către Sfântul Nectarie

În cele din urmă, s-a întâmplat şi minunea de care mi-a spus părintele Iustin Pârvu, şi anume: am ajuns cu totul întâmplător şi fără nici un ban la Eghina, în Grecia, la Sfântul Nectarie, chiar de ziua lui, datorită unei prietene care ştia de boala fiului meu. L-am rugat pe sfântul Nectarie, cu lacrimi fierbinţi, să mă ierte dacă am greşit, dar să-l vindece pe fiul meu. Iar rugăciunea mi-a fost ascultată. Acum, dupa 18 luni, când fiul meu a făcut o nouă analiză pe un computer tomograf, boala nu mai exista. Şi oare nu este aceasta o minune? Ba este, şi din cauza asta doresc să spun lumii întregi: rugaţi-vă, oameni buni, rugaţi-vă şi iaraşi rugaţi-vă sfinţilor, ei vă aud şi vă îndeplinesc cererile, drept dovadă, fiul meu este vindecat prin puterea sfinţilor lui Dumnezeu şi al sfinţilor pe care încă îi mai avem printre noi. Doamne, slavă Ţie şi tuturor sfinţilor Tăi din cer şi de pe pământ. (A.M.)