Obiceiuri în noaptea de Sfântul Andrei

Sântandrei este o mare divinitate geto-dacă peste care creştinii au suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, ocrotitorul României.
El a preluat numele şi data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat în primele decenii după naşterea lui Iisus pe pământurile Daciei.

Noaptea strigoilor

Apariţia celor doi sfinti-moşi, Moş Andrei şi Moş Nicolae, începutul iernii şi punerea în mişcare a haitelor de lupi sunt semne evidente de îmbătrânire şi degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat, ajungând în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, în Noaptea Strigoilor, la starea simbolică de haos, cea de dinaintea creaţiei. Este o noapte de spaimă, întrucât spiritele morţilor ies din morminte şi, împreună cu strigoii vii, "care în această noapte îşi părăsesc culcuşurile lor, fără să aibă vreo ştiinţă despre aceasta" se iau la bătaie pe la hotare, răspântii de drumuri şi prin alte locuri necurate.

Ca să nu se poată apropia de case, oamenii, - e grija gospodinelor mai ales -, mănâncă usturoi în această seară, se ung pe tot corpul cu usturoi, sau numai pe frunte, în piept, pe spate şi pe la încheieturile trupului. La casă se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea să intre sau să se uite în casă, făcându-se semnul crucii şi tot astfel urmează şi la uşă şi horn, pe unde de asemenea ea crede că strigoii pot intra şi ieşi din casa", apoi usturoiul se păstrează la icoană, pentru a-l folosi la vindecarea bolilor, pentru farmecele de dragoste etc.

Aflarea ursitei

Ca la orice început de an, prisoseau practicile magice de aflare a ursitei, adică a viitorului soţ. Fata de măritat prepara o "Turtuca de Andrei", turtiţă subţire din faină de grâu, foarte sărată, coaptă pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apa ca să-şi potolească setea urma să o ceară de nevastă în cursul anului. Alte fete, după ce soseau acasă de la Păzitul Usturoiului, semănau câte un căţel de usturoi privegheat într-un cocoloş de aluat. După modul cum încolţea şi creştea usturoiul semănat, se făceau anumite pronosticuri matrimoniale.

Timpul era însă favorabil şi pentru observaţii meteorologice şi astronomice. Unii bătrâni, neştiutori de carte dar "cititori" în stele, observau cerul în noaptea de Ovidenie sau de Sântandrei şi noroceau anul, prevestind dacă va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă va fi pace său război etc.

     Obiceiul de a semăna în noaptea de Sântandrei grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta rodnicia ogoarelor în noul an este practicat şi    astăzi.

Acte de divinaţie

Spiritele morţilor care mişunau pretutindeni la Sântandrei, favorizau actele de divinaţie. Practicile de divinaţie efectuate la fântână, la coteţul porcului, la gardul şi poarta gospodăriei, la masa încărcată cu usturoi etc. aveau unul şi acelaşi scop: aflarea ursitului, a calităţilor lui (tânăr, bătrân, frumos - urât, bogat - sărac). Aceste acte magice erau săvârşite în taină, de fiecare fată în parte.

Creştin Ortodox.ro