Best Dental

Cine este și ce vrea Adrian Bordea, noul șef al CSM?

Ştefan Diaconu, 3 februarie 2014, Ora 00:01

  • print
  • |
cine-este-i-ce-vrea-adrian-bordea-noul-ef-al-csm-37949-1.jpg

Noul cod penal a stârnit deja valuri de mare intensitate în societatea românească. Și este abia începutul. Pe măsură ce noile prevederi se vor aplica, vor ieși la iveală noi și noi probleme. Primele reacții externe nu s-au lăsat nici ele prea mult așteptate.

Tot mai multe voci din sistem spun, însă, că Justiția va pierde mult din ce a realizat în ultimii ani, mai ales că cea mai autorizată voce, cea a Consiliului Superior al Magistraturii, nu prea s-a făcut auzită până acum cu privire la acest subiect. Tocmai de aceea, CSM-ul, care ar trebui să fie partenerul de discuții al occidentalilor, ar putea fi oarecum izolat în această situație.

Adrian Bordea, noul șef al CSM, este vizat direct. Unii spun că nu vrea să atragă atenția asupra sa, cu niciun chip. Ce ar putea avea de ascuns? Tocmai de aceea, vom continua și în acest număr prezentarea profilului lui Adrian Bordea. Odată ce părțile bune și mai puțin bune ale unei persoane sunt făcute publice, acea persoană devine neșantajabilă. Deci, cine este, cu adevărat, Adrian Bordea?

Oana Hăineală atacă noua conducere a CSM

Oana Schmidt-Hăineală, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii ( CSM), atacă noua conducere a instituției și dă de înțeles că secția de judecători a încălcat regulile atunci când a dispus să se verifice celeritatea unor dosare ale DNA.

"Nu pot să vă răspund foarte precis la această întrebare, nu sunt membră a Secţiei de Judecători, deci nu am participat la şedinţa secţiei. Din afară este greu să-mi imaginez ce urmăresc, mai ales în absenţa unei hotărâri motivate a Secţiei de Judecători. Este prevăzut de regulament şi este în practica unitară şi constantă a CSM ca atunci când se fac sesizări pentru apărarea independenţei prin mecanismul de decizie colectivă, şi nu de către preşedinte sau vicepreşedinte, secţia respectivă să emită o hotărâre motivată.

Or, în situaţia de faţă se pare că nu există aşa ceva. Pe de altă parte, Secţia pentru Judecători nu are abilitarea să dispună controale asupra procurorilor, şi viceversa în cazul Secţiei pentru Procurori. Premisa de la care trebuie să plecăm este că în România actul de justiţie nu se înfăptuieşte după criterii politice, ci în mod legal, imparţial şi în sigurul scop al restabilirii ordinii de drept. Orice altă premisă este cel puţin bizară. Ministerul Public şi ICCJ nu deţin statistici privind culoarea politică a persoanelor cercetate, iar legea este una singură şi se aplică la fel, nu distinge între infractorul politician şi cel nonpolitician", a declarat Hăineală pentru România Liberă.

Secţia de Judecători a CSM a făcut o cerere prin care solicită Inspecţiei Judiciare să verifice celeritatea unor dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi dacă DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) instrumentează dosare dintr-o anumită zonă a eşichierului politic.

Completele de cinci, sub semnul întrebării

Preşedintele CSM a anunţat că legislaţia privind modul în care sunt compuse completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă, cele care pronunţă sentinţele definitive în marile dosare de corupţie, va fi modificată. O comisie a CSM lucreză la modificarea legii 304/2004 privind statutul magistratului care prevede cum sunt alese completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă. Anul trecut, în iunie, Ministerul Justiţiei a propus desfiinţarea completurilor de cinci, cele care l-au condamnat pe Adrian Năstase.

Dezbaterea legată de completurile de cinci judecători a revenit în spaţiul public după cea de a doua condamnare definitivă a lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Însuşi Năstase a acuzat cele două completuri de cinci de la Curtea Supremă. "Nu consider că cele două completuri de recurs de la ICCJ, conduse de judecătorii cenzuraţi de Băsescu (vă aduceţi aminte de refuzul său de a o numi ca preşedintă a ICCJ pe judecătoarea Bărbulescu?) pot fi identificate cu 'justiţia din România'.

Ele reprezintă, din păcate, justiţia politică a lui Băsescu, un instrument de luptă, sub aparenţa justiţiei, împotriva adversarilor politici", a precizat Năstase pe bloc într-o postare rececentă.

Într-o conferinţă de presă, noul preşedinte al CSM, Adrian Bordea, a fost întrebat dacă are în "vedere modificarea legii 202/2010 privind completurile de 5 judecatori pentru că se ridică probleme foarte mari sau semne de întrebare cu privire la imparţialitate, la repartizarea aleatorie a dosarelor". Răspunzând la această întrebare, Bordea declara că în acest moment "caută soluţii" pentru completurile de cinci judecători.

Completurile de cinci judecători au ajuns în atenţia publicului după intrarea în vigoare a legii Micii Reforme prin care procesele penale care se judecă pe fond, adică încep la Curtea Supremă se judecă în recurs de un complet de cinci judecători ai secţiei penale. Până atunci procesele precum cel al lui Adrian Năstase erau judecate de un complet de 9 judecători, dar care nu făceau parte exclusiv din secţia penală. Astfel se ajungea la situaţia în care un dosar penal era judecat de judecători de la secţia civilă care nu erau specialişti în drept penal. Completul de cinci judecători a devenit spaima politicienilor, în special după condamnările lui Năstase, Cătălin Voicu, Decebal Traian Remeş etc.

AFDPR: Detestăm alegerea în fruntea CSM a lui Adrian Bordea, urmaş al temutului general de Securitate Aron Bordea

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România, Octav Bjoza, îşi exprimă indignarea faţă de alegerea în fruntea CSM a lui Adrian Bordea, despre care spune că este fiul fostului general de Securitate Aron Bordea.

"Constatăm cu stupoare cum în aceleaşi funcţii continuitatea a fost asigurată de urmaşii acestora. Detestăm alegerea în fruntea Consiliului Superior al Magistraturii a domnului Adrian Bordea, urmaş al temutului general de Securitate Aron Bordea.

Aceasta explică criza morală în care se zbate România, criză care are ca finalitate sărăcia fără margini în care trăieşte majoritatea populaţiei.
Foştii deţinuţi politici şi deportaţi, supravieţuitori ai închisorilor şi lagărelor de exterminare condamnaţi în urmă cu 50-60 de ani, ne simţim în ultimii 4-5 ani mai umiliţi decât oricând.

Nu acuzăm copiii comuniştilor (securişti, activişti, miliţieni, procurori, judecători) pentru faptele comise de părinţii lor, spre deosebire de modul în care s-au comportat aceştia faţă de noi.

Ne întrebăm pe bună dreptate dacă dintre miile de magistraţi şi procurori nu s-a găsit nimeni fără să aibă legături cu fostul aparat represiv şi nici cu actuala clasă politică, pentru a-şi păstra totala independenţă în aplicarea actului de justiţie?

Nu de alta, dar n-am vrea să contrazicem zicală românească: Aşchia nu sare departe de trunchi!", se spune într-un comunicat de presă al AFDPR.

Aron Bordea, în preajma lui Tudor Postelnicu

Conform ziarului „Cotidianul", tatăl lui Adrian Bordea a promovat în carieră în special cu ajutorul unui conjudețean, Tudor Postelnicu. Acesta, după ce a ajuns la București, la vârful ierarhiei ceaușiste, a avut grijă ca Aron Bordea să fie avansat în locuri călduțe.

„Adrian Bordea este dâmboviţean. S-a născut în Târgovişte. Este unul din cei doi copii ai generalului de Securitate Aron Bordea. Mai are un frate care lucrează în Ministerul de Externe. Aron Bordea este unul dintre cei mai vechi şi celebri ofiţeri de Securitate din România. În perioada comunismului dur a fost şeful Securităţii din raionul Titu. Pentru rezultate deosebite a fost promovat ca şef al Securităţii din judeţul Dâmboviţa. Era cunoscut ca unul dintre apropiaţii altui dâmboviţean celebru, pe numele său Tudor Postelnicu, de loc din Provita.

Când faimosul cap de beton a ajuns în Bucureşti, el a încercat să-l promoveze alături de el pe Aron Bordea. Prin anii '80, generalul Aron Bordea era şeful Direcţiei I (Informaţii Interne) a Securităţii. Când Tudor Postelnicu a preluat conducerea Ministerului de Interne, generalul Aron Bordea a fost instalat director la Direcţia Generală Paşapoarte şi Controlul Trecerii Frontierei, unde a lucrat până în decembrie 1989. De la DGPCTF condusă de generalul Aron Bordea se eliberau paşapoartele de plecare temporară sau definitivă din România.

Câtă poliţie politică a făcut Aron Bordea încă nu ştim, dar am putea afla. Nu ştim nici dacă fiii lui au avut sau nu legături cu Securitatea. Dar şi asta se poate afla. Oricum, amândoi au supravieţuit schimbărilor din România şi sunt oameni de nădejde în sistemul instituţional care conduce România. Dacă lucrurile rămân aşa cum sunt, fraţii Bordea vor continua să promoveze în ritm susţinut", susțin jurnaliștii de la „Cotidianul".

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
18:39