În atenția lui Victor Ponta: din vistieria statului s-au furat 10 milioane de euro!

România - sat fără câini! Nu este doar o expresie folosită, zi de zi, de populația care nu înțelege de ce nimănui nu-i pasă de soarta țării, ci este un adevăr pe care autoritățile române și funcționărimea de orice fel țin să-l întărească în fiecare zi.

În timp ce premierul, miniștrii, deputații și senatorii se plâng continuu că bugetul țării e sleit, că nu avem bani pentru infrastructură, pentru investiții sau pentru cazuri sociale, funcționarii din subordinea lor directă își permit să jongleze cu zeci de milioane de euro, fără să clipească.

Banii respectivi, care ar trebui să ajungă în spitale sau în unitățile de învățământ urmează apoi o cale sinuoasă și se întorc, pe căi ocolite, la cei care s-au ocupat de afacerea respectivă. Evident, nu toți, pentru că niciun funcționar nu-și poate permite să dea tunuri de asemenea amploare dacă nu are spatele acoperit. Prin urmare, cea mai mare parte a acestor sume ajung în sferele înalte ale puterii. Uneori, așa cum s-a demonstrat de atâtea ori, chiar la cel mai înalt nivel, adică cel ministerial.

Cazul pe care ATAC îl supune atenției opiniei publice de luni bune este un astfel de caz. Așa cum v-am promis încă de la începutul acestei anchete, nu ne vom opri până ce grupul organizat care a executat această inginerie financiară nu va fi tras la răspundere. Cu atât mai mult cu cât se vede de la o poștă că interesele personale au primat în fața bunului simț, dar și a legilor aflate în vigoare pe teritoriul României.

Dacă judecătorii se bucură de inamovabilitate și nimeni nu are curajul să le ceară socoteală, nici măcar în momentul în care faptele lor depășesc cu mult cadrul conceptului de inamovabilitate, procurorii sunt în subordinea directă a Ministerului Public, iar șefii Agenției Domeniilor Statului țin, fără doar și poate, de Guvern. Prin urmare, datele problemei și actorii principali sunt următorii:

- Adrian Bordea, judecător ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. A făcut "cărțile" în instanță, numind "la butoane" anumite complete, prin încălcarea regulamentelor;
- Mihaela Cozmaciuc, procuror cu dare de mână, pe măsura averii de invidiat pe care o posedă. Teoretic, apărător al intereselor statului român. Practic, nu.
- Adrian Didă, vicepreşedintele Agenției Domeniilor Statului. Așa cum se poate intui imediat, din titulatura sa, un angajat guvernamental, plătit din banii noștri, ai tuturor, cu misiunea declarată de a administra bunurilor statului pe care îl servește. Practic, așa cum se va vedea din cele ce urmează, a servit, conștiincios interesele...cui, oare?
ATAC cere, oficial, premierului Ponta să se aplece asupra acestei spețe și să răspundă unei întrebări legitime: România chiar este sat fără câini?

Preşedinte ADS şi procuror - cercetaţi de DNA şi CSM

Pe parcursul procesului, partea păgubită, respectiv SC Vitifam SRL a făcut o serie de memorii către instituțiile abilitate ale statului. Unele nu au fost luate în seamă, altele zac, încă, prin sertarele unor factori de decizie ce fac parte din aceeași tagmă. De aceea, spicuim din unele dintre aceste plângeri, pentru că, din câte se pare, este singura variantă prin care pot ajunge la cei dispuși să apere legea și să-și facă datoria.

Procurorul Mihaela Cozmaciuc şi Adrian Didă, vicepreşedinte ADS, au favorizat, prin recursul declarat, o societate comercială, în detrimentul statului. Cei doi s-au ales cu plângeri la CSM şi DNA. În această speţă, procurorul, fără sprijinul preşedintelui ADS, nu ar fi putut promova RECURS la RECURS.

Au avut aceştia un alt interes decât aplicarea corectă a legislaţiei în domeniu? Căci, aşa cum reiese din raportul de expertiză extrajudiciară, prejudiciul cauzat statului este de 30.322.902,6 lei.

Dar când un personaj cu funcție înaltă la stat se obosește, la ceas de noapte, să încalce normele interne ale instituției, dar și legile României, să emită adrese care să păgubească statul, dar să dea câștig de cauză unei societăți comerciale private, nimic nu mai este de mirare. Lucrurile se limpezesc, pentru oricine posedă un minimum de logică.

Înfiinţată în anul 2001, cu scopul de a administra terenurile agricole rămase în proprietatea statului, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) s-a dovedit a fi o sursă importantă de bani pentru toate partidele care s-au aflat la putere în ultimii zece ani, cât şi pentru unii dintre angajaţii cu funcţii de conducere. Dar, pentru mânăriile făcute, trei dintre cei cinci foşti preşedinţi ai instituţiei, şi anume Vasile Cristinel Candet, Corneliu Popa şi Daniel Drăgan, au făcut obiectul unor dosare consistente de cercetare penală, ultimul dintre ei fiind chiar condamnat la şase ani de închisoare, pentru retrocedarea ilegală a unei mari suprafeţe de teren, cu un prejudiciu de ordinul zecilor de milioane de euro.

Încheiate la limita legii, multe dintre contractele de concesiune a acestor terenuri au fost atacate în instanţă de cei care s-au considerat nedreptăţiţi de ADS. Ca urmare, pe rolul instanţelor de judecată din întreaga ţară se află şi azi, în derulare, numeroase astfel de procese.
ATAC vă prezintă un personaj împotriva căruia DNA a început cercetarea pentru fapte asemănătoare cu ale foştilor directori ADS.
"Către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - DIRECŢIA NAŢIONALA ANTICORUPŢIE
Domnule procuror - șef,

Subscrisa S.C. VITIFAM S.R.L. („Vitifam"), cu sediul în sat Stelnica, comuna Stelnica, fostă AGROZOOTEHNICA SA STELNICA, jud. Ialomiţa, reprezentată legal prin dr. ing. Ştefan Poienaru, formulam prin prezenta PLÂNGERE PENALĂ împotriva făptuitorilor:

- DIDĂ ADRIAN, având calitatea de vicepreşedinte al AGENŢIEI DOMENIILOR STATULUI;
- COSMIN PLAIAN, având calitatea de consilier juridic al AGENŢIEI DOMENIILOR STATULUI;
precum şi a tuturor persoanelor ce se vor dovedi a fi implicate în această activitate infracţională
pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi sancţionate de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, infracţiuni săvârşite în timpul exercitării abuzive a funcţiei deţinute, cu scopul intenţionat de a prejudicia Bugetul Statului Român în favoarea SC A&S INTERNAŢIONAL 2000 SRL şi în detrimentul intereselor legitime ale subscrisei.

Prezentarea situaţiei de fapt

La data de 17.10.2003, în şedinţa publică, Tribunalul Ialomiţa, în baza dispoziţiilor art. 101/ 102 din Legea nr. 64/1995, a dispus autorizarea vânzării în bloc a bunurilor debitoarei SC AGROZOOTEHNICA SA STELNICA şi negocierea directă a imobilelor aparţinând societăţii debitoare. La negocierea directă s-a prezentat, printre alţii, şi SC A&S INTERNAŢIONAL 2000 SRL.

La data de 17.12.2003, Consiliul de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului a adoptat Hotărârea nr. 87/17.12.2003 prin care s-a aprobat caietul de sarcini şi instrucţiunile de concesionare prin metoda licitaţiei cu plic închis pentru terenul cu destinaţie agricolă de 8.546 ha ce se afla în exploatarea SC AGROZOOTEHNICA SA STELNICA, judeţul Ialomiţa", începe sesizarea, făcută către DNA, de către reprezentanții societății comerciale păgubite.

Alba-neagra cu legea

În litigiul prezentat de noi sunt implicate, alături de ADS, firmele A&S Internaţional 2000 SRL Bucureşti şi Vitifam SRL Feteşti, judeţul Ialomiţa. Cele două firme se luptă pentru dreptul de concesionare a circa 8.500 de hectare de teren arabil situat în Balta Ialomiţei, teren care a aparţinut societăţii comerciale Agrozootehnica Stelnica.

În anul 2003, firma Vitifam a cumpărat, de la lichidatorul desemnat de judecătorul sindic, activele societăţii, în speranţa că ADS îi va concesiona, ulterior, conform Legii 249/2003, prin atribuire directă, cele circa 8.500 de hectare de teren aferente acestor active. Numai că ADS, condusă la acea vreme de Corneliu Popa, a refuzat acest lucru şi, în mai 2004, a concesionat terenul în cauză, prin licitaţie publică, pentru o perioadă de 49 de ani, firmei A&S Internaţional 2000 SRL.

În aceste condiţii, Vitifam a acţionat în instanţă Agenţia Domeniului Statului, solicitând nu numai acordarea concesiunii, ci şi despăgubiri de milioane de euro, inclusiv pentru subvenţiile care i s-ar fi cuvenit pe suprafaţa în cauză. După ani în şir de judecată, atât la fond, cât şi la apel, instanţa i-a dat câştig de cauză firmei Vitifam. Dar ADS şi A&S Internaţional au făcut recurs.

De notat că în considerentele Deciziei nr. 3932/ 30.11.2007 a ICCJ - Secţia Comercială se precizează: "Se vor admite că fondate recursurile formulate de pârâtă şi de intervenienta în interes accesoriu, cu consecinţa casării deciziei atacate şi trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă care, cu prilejul rejudecării, va stabili argumentat suprafaţa de teren necesară exploatării activelor deţinute de reclamantă în raport cu natura fiecăreia dintre acestea".

După care urmează decizia: "Admite recursurile declarate de pârâta Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti şi de intervenienta accesorie SC A&S Internaţional 2000 SRL Bucureşti, împotriva Deciziei nr. 139, din 9 martie 2007, a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a V-a Comercială, casează decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanțe pentru rejudecare. Irevocabilă".

Didă, cu ADS-ul în buzunarul mic

Însă, la data de 26 mai 2011, în urma unei "concilieri" cu reprezentanţii Vitifam, care se obligau să renunţe la o parte din pretenţiile băneşti (circa 3,5 milioane de euro) solicitate prin instanţă, ADS a reziliat, unilateral, contractul de concesiune încheiat în anul 2004 cu A&S Internaţional şi a încheiat un alt contract (nr. 11/27.05.2011 ), pentru aceeaşi suprafaţă de teren, de 8.546 de hectare, cu firma Vitifam Feteşti. Apoi, preşedintele ADS, Radu Mihai Cristescu, a emis Decizia nr. 169/07.06.2011, prin care a numit comisia de punere în posesia firmei Vitifam a terenului cu pricina.

Până aici toate bune şi legale, numai că în scenă intră vicepreşedintele ADS, ADRIAN DIDA, care în data de 17-05-2012, la orele 22.02, trimite prin fax o adresă către ICCJ, prin care arată că ADS susţine recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Acesta nu avea voie, prin fişa postului, să întocmească el de unul singur acea adresă. Adresa trebuia întocmită şi aprobată de compartimentele responsabile cu întocmirea acestor documente, după care el, ca director, dădea viza finală. Ora 22, la care a fost trimisă adresa către ICCJ, lasă loc de multiple interpretări. La fel şi faptul că în data de 18.05.2012 era termen în acel recurs, mai exact, completul de judecată, fără acea adresă, nu ar fi aprobat recursul.

Cu alte cuvinte, domnul vicepreședinte s-a comportat precum un salariat al A&S Internaţional 2000 SRL Bucureşti, care se temea ca nu cumva respectiva societate să rateze vreo cale de atac. Din ce motiv a făcut-o, însă, doar procurorii DNA și, ulterior, instanța de judecată pot stabili.

La fel cum Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să stabilească măsurile care trebuie luate față de procurorul Mihaela Cozmaciuc, un alt angajat la stat care a încălcat legea pentru a favoriza aceeași societate comercială. Și, nu în ultimul rând, trebuie să se stabilească dacă există și alte relații, neprincipiale, între cei doi.