Institutul Pasteur, prăduit după metoda Voiculescu

Dan Voiculescu a fost condamnat la închisoare, pentru că a transformat privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare într-o afacere imobiliară, aducând, astfel, statului, prejudicii de aproximativ 60 de milioane de euro, din subevaluarea a 3,5 hectare de teren. Știrea a făcut înconjurul redacțiilor din țară și din străinătate, a fost dezbătută și întoarsă pe toate fețele.

ATAC vă prezintă, de luni de zile, o afacere care pare trasă la xerox, cu diferența că pagubele aduse statului pot fi înmulțite cu opt sau cu nouă. Este vorba despre privatizarea Institutului Pasteur, de subevaluarea a sute de hectare de teren, de construcții extrem de valoroase și despre inginerii financiare pe bandă rulantă, toate având drept scop obținerea de câștiguri fabuloase, în detrimentul statului român. Toate acestea au costat bugetul de stat peste 500 de milioane de euro, susțin specialiștii.
Este drept că Sorin Stănescu, beneficiarul acestei afaceri, nu se află în lumina reflectoarelor, precum Dan Voiculescu. Asta nu înseamnă, însă, că legea nu trebuie aplicată, cu egală măsură, în toate cazurile de corupție, de furt, de păgubire a statului, chiar și în cazul în care au fost implicate persoane aflate în funcții importante. ATAC cere instituțiilor statului, clasei politice și reprezentanților Justiției să se aplece și asupra acestui caz, evident mai grav, dacă nu pentru respectarea statului de drept, măcar pentru a demonstra că procesul care-l are drept protagonist pe liderul conservator nu este unul eminamente politic, o excepție, un demers izolat. Cu atât mai mult cu cât se apropie momentul prezentării unui nou raport MCV, care ar putea fi hotărâtor pentru intrarea României în Spațiul Schengen.

În oglindă

Președintele conservatorilor, Dan Voiculescu, a primit din partea judecătorilor o pedeapsă de cinci ani de închisoare, cu executare. Nu comentăm dacă au existat sau nu probele necesare. Instanța a considerat că da. Dan Voiculescu a fost acuzat că, prin GRIVCO, firma sa, a cumpărat, de la Agenția Domeniilor Statului, o societate de stat, la un preț cu mult diminuat. Astfel, a intrat în posesia a trei hectare și jumătate de teren, plus imobilele construite pe acest teren, toate situate în Capitală. Mai exact, a plătit, în anul 2003, suma de 104.730 de euro pentru pachetul majoritar de acţiuni ICA deţinut de Agenţia Domeniilor Statului, obținând terenul în suprafaţă de 36.676,79 mp şi construcţiile în suprafaţă desfăşurată de 9.983 mp, amplasate în zona rezidenţială a lacului Băneasa. Prejudiciul a fost calculat a fi aproximativ 60 de milioane de euro. Alături de Voiculescu, au mai fost condamnați la închisoare șefi și șefuleți din ADS, care i-au fost complici, din firma sa, din Institutul de Cercetări Alimentare (ICA), care a reprezentat miza afacerii și din Ministerul Agriculturii.
Procurorii DNA au explicat că Dan Voiculescu a pus ochii pe averea imobiliară a ICA încă din iulie 1991. Firma reprezentată de acesta, Crescent Comercial & Maritime Cyprus, fostă parteneră de afaceri cu Securitatea, s-a asociat cu ICA şi au înfiinţat firma Bioprod. Această societate a ridicat, pe un teren de 6.917,8 mp proprietate a ICA, actualul GRIVCO Tower.
În cazul privatizării Institutului Pasteur, lucrurile sunt și mai clare, iar paguba - cu mult mai mare.
În data de 30.10.2000 a fost încheiat, între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi SC A&S Internaţional 2000 SRL, Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 60.

Conform Ofertei financiare nr. 4, finală, definitivă şi irevocabilă, semnată de Paul Stănescu, activul net contabil a fost, la data privatizării, de plus 15 miliarde lei. În mod fals, directorul SN Institutul Pasteur SA - prof. dr. Ştirbu Constantin a declarat că datoriile societăţii sunt în cuantum de 219.677.084.514 lei. Același director a semnat Raportul de gestiune pe perioada ianuarie - decembrie 1999, în care menţiona că „în cursul anului 1999, SN Institutul Pasteur SA a desfăşurat o activitate rentabilă din punct de vedere al exploatării".
Trebuie să menționăm, aici, că nici patrimoniul Institutului Pasteur nu a fost reevaluat la data privatizării. Așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri în care a făcut diverse afaceri cu statul român, SC A&S Internaţional 2000 SRL a fost singurul participant la privatizarea SN Institutul Pasteur SA.

Institutul Pasteur deținea sute de hectare de teren, mare parte a lor situate tot în Capitală. Destul de aproape de cele ale ICA. Prețul cu care firma lui Stănescu a obșinut unele dintre aceste terenuri a fost de numai 2 euro pe metrul pătrat. Cam în aceeași perioadă, aceeași firmă vindea, în zonă, cu 200 de euro. De 100 de ori mai mult, prin urmare.
Cu terenurile obținute din această afacere, SC A&S Internaţional 2000 SRL a făcut tot felul de inginerii. Le-a schimbat, le-a transformat din extravilan în intravilan, și-au schimbat locul din Ilfov în București, ba, la un moment dat, au dispărut, pur și simplu. Din Institutul Pasteur s-a ales praful și pulberea. În acest moment, este în insolvență.
Domnilor guvernanți, credeți că merită atenția?

Plimbarea dosarului ICA - Dan Voiculescu

4 dec. 2008 - Dosarul lui Voiculescu este înaintat spre judecare la Tribunalul Bucureşti, acesta nefiind, la acel moment, parlamentar

15 dec. 2008 - Voiculescu este învestit în funcţia de senator

3 martie 2009 - Dosarul este mutat de la Tribunal la Înalta Curte (ICCJ) ca urmare a învestirii lui Voiculescu în funcţia de parlamentar

28 oct. 2009 - Începe judecarea pe fond a dosarului la ICCJ

25 iunie 2012 - cu puţin timp înainte de a se da o primă decizie în dosar la ICCJ, Voiculescu îşi dă demisia din Senat, dosarul este transferat la Tribunalul Bucureşti

nov-dec. 2012 - Voiculescu candidează la parlamentare şi ajunge senator. Voiculescu nu depune jurământul în Parlament în luna decembrie (singurul din cei 588 de parlamentari); Cu toate acestea, Tribunalul Bucureşti consideră că acesta a fost ales ca senator, îşi declină competenţa şi trimite pe 20 decembrie dosarul iar la ICCJ

22.01.2013 - Voiculescu depune în cele din urmă jurământul de senator, altfel riscând să piardă acest statut

25.01.2013 - ICCJ stabileşte judecarea de urgenţă a dosarului ICA, punând termen, la cererea procurorilor DNA, pe 31.01.2013. Dosarul lui Voiculescu a fost repartizat la completul de judecată care l-a condamnat în prima instanţă pe fostul premier Adrian Năstase în dosarul "Trofeul Calităţii".

28.01.2013 - Dan Voiculescu demisionează din nou din Parlament, pentru a treia oară.

5.02.2013 - ICCJ îşi declină din nou competenţa în dosar şi dosarul se mută din nou la Tribunalul Bucureşti.

Oamenii nu mai cred în Justiție

Din nefericire, mulți dintre români sunt convinși că lupta anticorupție e doar praf aruncat în ochii Europei. Este un moment primejdios pentru funcționarea statului de drept. Sperăm ca Justiția să-și facă datoria, până la capăt.
Pentru a argumenta cele susținute, prezentăm un mesaj primit la redacție, de la un cititor, pe tema condamnării lui Dan Voiculescu:
„Toată lumea ştie că varanul a fost marele tartor al punerii la cale pentru a scăpa de puşcărie, a puciului de anul trecut şi a blitzkriegului asupra statului de drept, lovind astfel taman în cel mai sensibil punct în ceea ce priveşte exigenţele Uniunii Europene, pentru care valorile, practicile şi instituţiile statului de drept sunt sacrosante şi intangibile. Mafia este conştientă că Bruxellesul stă cu ochii pe acest proces, al cărui deznodământ va influenţa atitudinea viitoare a Bruxellesului în relaţia cu România. În consecinţă, mafia face ceea ce se pricepe mai bine: să aburească, să manipuleze, să dezinformeze. Mafia ştie că o achitare a varanului, deşi n-ar provoca reacţii explicite din partea Bruxellesului, care în principiu n-are dreptul de a-şi băga nasul în procesele penale din România, ar provoca în schimb o serie întreagă de reacţii implicite, mai mult sau mai puţin oficiale, dar cât se poate de păgubitoare pentru noi. Ar fi o probă indubitabilă că România, în pofida declaraţiilor sforăitoare ale lui Ponta, rămâne în continuare un stat controlat de mafia politică şi că toate eforturile Bruxellesului de impunere a funcţionării în România a instituţiilor statului de drept au avut rezultate nule. Drept care România ar reajunge din nou cu fondurile blocate, ca anul trecut. Dar acum nu va mai fi "nu le deblocăm până ce nu îndepliniţi condiţiile X şi Y", ci va fi "ne pare rău, este criză, n-avem de unde să vă mai dăm". Cu siguranţă că s-ar mai lua şi alte măsuri încă şi mai drastice, căci fix de un stat mafiot incorigibil n-are nevoie UE în componenţa sa. Desigur, această situaţie ar mai fi şi un motiv în plus pentru a-i determina pe investitorii serioşi să se ferească de România ca de dracu', deşi încă de după puciul de anul trecut n-au mai rămas printre ei prea mulţi amatori de afaceri pe la noi. Fix de asta n-are nevoie clica uselistă, mai ales acum că-i pe drojdie cu paralele de nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa, că nu mai au mult până să ajungă să impoziteze şi aerul pe care-l respirăm sau mersul pe jos. Drept care a fost aranjat un mic circ justiţiaro-propagandistic menit să-i aburească pe cei ce ne ţin sub lupă cu MCV-ul. (...) În mod normal pedeapsa ar trebui să fie proporţională cu valoarea prejudiciului, că mi se pare a fi strigător la cer să faci doar câte un an de puşcărie pentru fiecare 12 milioane de euro furate. Câţi ani de puşcărie aş umfla eu sau dvs. pentru un prejudiciu nu de un milion, ci doar de o sută de mii? Aşadar eu nu cred că-i vorba despre o cârdăşie ci despre un plan, despre o tactică de îmbrobodire, de păcălire a celor care urmăresc acest caz, în scopul fabricării falsei iluzii că s-a făcut dreptate şi că justiţia românească funcţionează".