JUSTIȚIA, AFACERE DE FAMILIE: Soția, Mihaela Cozmaciuc, procuror; soțul Cezar Cosmaciuc, avocat

În atenția DNA și SRI!

Din ce în ce mai des, emisiunile de știri prezintă cazuri de magistrați prinși în flagrant delict, pentru luare de mită, trafic de influență și alte infracțiuni din aceeași categorie.

Asta demonstrează, în mod evident, că există, încă, destule uscături în sistemul de justiție din țara noastră. Din nefericire, multe dintre aceste cazuri sunt mușamalizate, tot în interiorul sistemului. Oamenii de rând își explică fenomenul printr-o vorbă din bătrâni, care spune „corb la corb nu-și scoate ochii". Sunt, însă, și cazuri în care cei prinși cu ocaua mică sunt „ejectați" și, uneori, ajung în spatele gratiilor. Prea puține, din păcate, pentru a câștiga încrederea, atât a populației, cât și a partenerilor externi. Iar când averile unora dintre procurori și judecători cresc peste noapte, până la niveluri astronomice, când avocații se transformă în mijlocitori ce aranjează „fentarea" legii, contra unor sume colosale, este cu atât mai greu.

Justiția are datoria, chiar și în cazul unor simple bănuieli, să verifice și să lămurească aceste lucruri, să elimine, în mod transparent, toate posibilitățile de fraudă a actului judiciar. Iar cazul în care Dan Voiculescu şi fiica sa, Camelia, au fost trimişi în judecată pentru complicitate la şantaj în dosarul directorului Antenei 1, Sorin Alexandrescu, este de natură să nască o serie de întrebări care ar trebui, în mod obligatoriu, să primească răspunsuri pertinente. Cu atât mai mult cu cât ATAC a supus atenției opiniei publice și, automat, instituțiilor abilitate, date palpabile despre activitatea anterioară a unora dintre cei implicați în acest caz.

Posibil conflict de interese

Din dosarul amintit mai sus, prin care DNA i-a trimis în judecată pe Sorin Alexandrescu, Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, dar şi alte persoane acuzate în dosarul privind șantajarea administratorului firmei RCS&RDS Ioan Bendei, s-a născut un nou dosar, în care Mihail Puiu, avocatul lui Sorin Alexandrescu, este cercetat penal pentru favorizarea infractorului. Puiu, unul dintre membrii fondatori ai Societății Civile de Avocaţi Cozmaciuc, Puiu & Oprea, este coleg, prieten și partener de afaceri cu Cezar Cozmaciuc. Coincidență sau nu, acesta este căsătorit cu Mihaela Cozmaciuc, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Ba chiar procuror general adjunct, conform ultimei declarații de avere. Tocmai aici, la Curtea de Apel București, va fi judecat și Puiu.

Sunt cam multe lucruri care au legătură unul cu altul, ca să nu se nască anumite întrebări. Cu atât mai mult cu cât Mihaela Cozmaciuc a primit de la Mihail Puiu un împrumut serios, de peste 100.000 de euro, din care nu i-a restituit nici jumătate, deși scadența a trecut de ceva ani. Cu atât mai mult cu cât Cozmaciuc a fost acuzată, în trecut, că a făcut jocurile care l-au ajutat pe omul de afaceri Sorin Stănescu să obțină o suprafață enormă de teren, fapt care a dus la păgubirea statului român cu sute de milioane de euro. Cu atât mai mult cu cât conturile Mihaelei Cozmaciuc, goale în momentul în care a intrat în sistem, îi pot umple de invidie pe unii oameni de afaceri cotați foarte bine, din țară sau de afară. Să mai spună cineva că bugetarii o duc greu...

Conturi multe și grase

Probabil nu este decât o coincidență, dar conturile din bancă ale Mihaelei Cozmaciuc răsar, an de an, ca ciupercile după ploaie. Explicațiile oficiale au fost că banii provin de la împrumuturi în bănci, dar nu prea stă în picioare. Nimeni nu împrumută bani de la bancă pentru a-i ține în altă bancă.

Cu ani în urmă, la începutul carierei sale de procuror, Mihaela Cozmaciuc era o femeie modestă, care trăia din salariu. Anii au trecut, şi-a întemeiat o familie alături de Cezar, fost jurist în cadrul unei bănci, care în timp a ajuns un celebru avocat, cu propriul cabinet, cât şi parteneri de mare nădejde. Aceştia, în timp, au ajutat familia Cozmaciuc cu sume foarte mari de bani, aşa cum reiese din declaraţia de avere a soţiei.
Au mai trecut ceva anişori, timp în care "afacerile" cei doi au început să prospere. Cezar Cozmaciuc a devenit celebru în avocatură, el alegându-şi cu mare grijă clienţii. Unul dintre cei mai importanţi a fost și este Dan Voiculescu. Multe dintre respectivele dosare au ajuns și pe la Curtea de Apel. Chiar n-are nicio importanță când avocatul uneia dintre părți este tocmai soțul adjunctei procurorului șef?

Declarația de avere pentru anul 2012, pe care a depus-o Mihaela Cozmaciuc arată că veniturile familiei sale au crescut vertiginos, și în ultimul an. Este vorba de nu mai puțin de 25 de depozite și conturi deschise doar în anul 2012. Sumele sunt impresionante pentru un bugetar. Vorbim despre peste 150.000 de euro și peste 260.000 de lei. Chiar și în condițiile în care veniturile soțului, avocat, sunt destul de mari. Și enorme pentru un procuror.

Chiar crearea acestor depozite este cel puțin ciudată. Pentru că majoritatea sunt depozite, nu conturi curente. În mod normal, motivul pentru care o persoană optează pentru un depozit, în defavoarea unui cont curent, este dobânda mai mare. Un calcul simplu, pentru care nu este nevoie să fii specialist, relevă faptul că raționamentul este valabil doar în cazul unor sume mai mari.

La depozitele mici, comisioanele și taxele ajung să însumeze, de multe ori, mai mult decât dobânda. Prin urmare, este evident că nu pentru dobândă a ales familia Cozmaciuc să-și deschidă 30 de conturi, contulețe și mini-depozite. Mai degrabă, încearcă să ascundă ceva. Ce anume, ar trebui să descopere instituțiile abilitate.

Corb la corb...

Procurorul Mihaela Cozmaciuc s-a „evidențiat" în dosarul Vitifam, după ce a declarat recurs la recurs, o practică ce i-a lăsat cu gura căscată pe mulți dintre colegii săi. Mai precis, s-a comportat exact ca un avocat al apărării, care luptă împotriva procuraturii, nu ca un procuror în acest caz. Presa a speculat că este cel mai bogat procuror din România și că nu ar fi exclus ca averea sa să aibă legătură cu modul în care-și face datoria în sala de judecată.

În dosarul Vitifam, Mihaela Cozmaciuc, la unison cu câțiva funcționari ai ADS, au făcut, întocmai și la timp, tot ceea ce a fost necesar pentru a ajuta societatea comercială A&S Internaţional 2000 SRL, aparținând lui Sorin Stănescu, să obțină unui teren agricol care nu-i aparținea. Surprinzător, sau poate nu, dosarul în care Dan Voiculescu a primit cinci ani cu executare are, printre actorii principali, același ADS. Iar avocatul lui Voiculescu poartă numele de...Cozmaciuc.

Reprezentanții Vitifam au făcut plângeri penale, dar și sesizări, la CSM, împotriva procurorului Mihaela Cozmaciuc. Până acum, instituțiile cu pricina au tras de timp.

În plângerea adresată Inspecției Judiciare din CSM, se arată cum procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului "cu nerespectarea vădită a dispoziţiilor legale". Este vorba de dosarul 1281/2/2008, în care A&S Internaţional 2000 SRL are calitate de intervenient în interesul ADS. "La sesizarea intervenientei A&S Internaţional 2000 SRL, procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr.270/16.06.2011. În acest scop, magistratul nu a studiat nici actele dosarului, nici hotărârea recurată în vederea stabilirii necesităţii (ca urmare a unor vicii de legalitate a acestei hotărâri) şi oportunităţii (prin prisma protejării intereselor statului român faţă de care are această obligaţie) promovării recursului, ci doar a preluat în mod fidel argumentele invocate prin recursul promovat de intervenienta A&S (...) Recurentul, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin procurorul Mihaela Cosmaciuc, formulează pe calea de atac a recursului inclusiv critici care vizează temeinicia deciziei recurate, cât şi modalitatea în care instanţă de apel a interpretat şi valorificat probatoriul administrat în cauză", se arată în sesizarea făcută la CSM de conducerea VITIFAM SRL.

În sesizare se subliniază faptul că procurorul Mihaela Cozmaciuc "şi-a exercitat profesia cu gravă neglijenţă, cea ce a condus la o gravă eroare judiciară" şi că "procurorul a promovat o cale de atac vădit neîntemeiată (...) cu nerespectarea principiilor elementare de drept şi ale normelor procesuale în materia recursului". De altfel, procurorul, în motivele de recurs promovate, aduce în discuţie aspecte ce ţin de aplicabilitatea Legii 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă, ignorând faptul că acestea au fost tranşate în mod irevocabil printr-o decizie de casare a ICCJ nr. 3932/30.11.2007, prin care ICCJ trimisese cauza spre rejudecare, pentru a se reface expertiza şi a se stabili clar suprafaţa necesară exploatării fiecărui activ cumpărat de SC VITIFAM SRL.

Există și un precedent, celebrul caz Brumărescu, care la Strasbourg a avut câştig de cauză, iar statul român a plătit pagubele. În cazul Vitifam acestea se ridică la peste 20 milioane de euro.