Retrospectiva unui incredibil tun imobiliar: Afacerea „Pasteur”

Pasteurul, cunoscut pe tot mapamondul și înainte și după 1989, a căzut pradă dorinței de îmbogățire a unor angajați ai statului român, complici ai unui om de afaceri fără scrupule. Institutul deținea o suprafață enormă de teren foarte scump, dat fiind că era situat, în mare parte, pe raza Capitalei și în împrejurimi. În plus, totul a fost pus la cale în plin boom imobiliar, când prețul terenurilor și al clădirilor situate pe el creștea de la o zi la alta și promitea să ajungă la valori exorbitante.

Prin urmare, s-a trecut la „privatizarea" institutului. Aceasta s-a făcut pe furiș, fără respectarea legislației și regulamentelor în vigoare, cu clauze interpretabile. Toată afacerea a fost supervizată de anumiți funcționari ai statului, angajați ai Agenției Domeniilor Statului. Unii dintre ei au fost angajați, ulterior, la firma lui Sorin Stănescu, omul de afaceri a cărui societate a devenit proprietara Institutului Pasteur. Acesta a cumpărat terenul care aparținea institutului la un preț incredibil de mic. Nu mai punem la socoteală faptul că nici măcar nu avea dreptul să participe la licitație. Apoi, pentru că, probabil, tot n-a fost mulțumit de profit, a început să jongleze cu terenurile. Acestea ba apăreau, ba dispăreau, ba își schimbau locația. În cele din urmă, au cam dispărut din acte. Aceiași funcționari din ADS, care aveau dreptul și mai cu seamă obligația să vegheze la respectarea contractului și a legislației în vigoare, s-au făcut că plouă. Au închis ochii. Ba mai mult, au dat o mână de ajutor acolo unde omul de afaceri se împotmolea. Totul, ca și cum ar fi fost angajații săi, nu ai statului. Și încă, niște angajați extrem de zeloși, dornici să-i aducă lui Stănescu bani mulți, din banii statului. Adică din banii noștrii.

Din 2000 și până acum, legea a fost batjocorită în toate felurile, în această speță. Stănescu a cerut falimentul Institutului Pasteur. Justiția tace. Politicienii tac. Pentru un caz asemănător, dar de anvergură cu mult mai mică, Dan Voiculescu a fost condamnat la închisoare cu executare. Autoritățile încă mai așteaptă ceva pentru a se apleca și asupra cazului Institutului Pasteur. Poate că, într-o zi, vom afla ce anume. Și sperăm ca acea zi să fie cât mai curând. De aceea, poate că ar trebui să le împrospătăm, puțin, memoria.

Pe scurt

În data de 30.10.2000 a fost încheiat, între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi SC A&S Internaţional 2000 SRL, Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 60.

Conform Ofertei financiare nr. 4, finală, definitivă şi irevocabilă, semnată de Paul Stănescu, activul net contabil a fost, la data privatizării, de plus 15 miliarde lei. În mod fals, directorul SN Institutul Pasteur SA - prof. dr. Ştirbu Constantin a declarat că datoriile societăţii sunt în cuantum de 219.677.084.514 lei. Același director a semnat Raportul de gestiune pe perioada ianuarie - decembrie 1999, în care menţiona că „în cursul anului 1999, SN Institutul Pasteur SA a desfăşurat o activitate rentabilă din punct de vedere al exploatării".

Trebuie să menționăm, aici, că nici patrimoniul Institutului Pasteur nu a fost reevaluat la data privatizării. Așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri în care a făcut diverse afaceri cu statul român, SC A&S Internaţional 2000 SRL a fost singurul participant la privatizarea SN Institutul Pasteur SA.

Institutul Pasteur deținea sute de hectare de teren, mare parte a lor situate tot în Capitală. Destul de aproape de cele ale ICA. Prețul cu care firma lui Stănescu a obșinut unele dintre aceste terenuri a fost de numai 2 euro pe metrul pătrat. Cam în aceeași perioadă, aceeași firmă vindea, în zonă, cu 200 de euro. De 100 de ori mai mult, prin urmare.

Cu terenurile obținute din această afacere, SC A&S Internaţional 2000 SRL a făcut tot felul de inginerii. Le-a schimbat, le-a transformat din extravilan în intravilan, și-au schimbat locul din Ilfov în București, ba, la un moment dat, au dispărut, pur și simplu. Din Institutul Pasteur s-a ales praful și pulberea. În acest moment, este în insolvență. Domnilor guvernanți, credeți că merită atenția?

Câștiguri fabuloase

Prejudiciul produs statului român în urma încheierii frauduloase a celor două contracte sau ca urmare a încălcării grosolane a prevederilor contractuale înfăptuite în derularea lor este de peste 500 milioane euro.

În ceea ce priveşte Contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni nr. 60/30.10.2000, în producerea prejudiciului rolul principal l-au jucat angajaţi ai Ministerului Agriculturii, Institutului Pasteur sau ai Agenţiei Domeniilor Statului.

În cazul Contractul de concesiune nr. 66/13.12.2000 un aport deosebit l-au avut angajaţi ai Agenţiei Domeniilor Statului, Primăriei Chiajna, ai Primăriei municipiului Bucureşti, sector 6, Prefecturii Ilfov respectiv Prefecturii Municipiului Bucureşti.

O parte dintre aceştia sau apropiaţii lor s-au regăsit ulterior în firmele conduse de Stănescu Sorin, citând pe Gyemant Cristiana - Nona, Director al Direcţiei Privatizare din Ministerului Agriculturii, fiul Elenei Rotaru, Director al Direcţiei Executări Contracte din ADS, Aurel Solcan, Director al Direcţiei Fond Funciar, Ştirbu Constantin, director al Institutului Pasteur înainte de privatizare etc.

Aceşti angajaţi ai statului au acţionat la comanda patronului SC A&S Internaţional 2000 SRL, încălcând flagrant prevederile legale în eforturile lor vizând obţinerea de către Sorin Stănescu a unor câştiguri fabuloase cifrate la peste 500 milioane euro.

Vom exemplifica câteva din flagrantele încălcări ale prevederilor legale săvârşite în cazul Contractul de concesiune nr. 66/13.12.2000.
Conform Situaţiei Fondului Funciar la data de 01.06.1993S, SN Institutului Naţional Pasteur SA a exploatat un teren agricol în suprafaţă totală de 572 ha, din care în Bucureşti o suprafaţă totală de 353 ha:
- Biobaza Boja = 336 ha
- Giuleşti = 17 ha, categoria curţi - construcţii
- Bulbucata, judeţul Giurgiu = 219 ha

În Contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni nr. 60/30.10.2000, sânt stipulate la ART. 7.7.3, următoarele : „Suprafaţa de 498,5 ha teren agricol, din care 481,5 ha teren arabil şi 17 ha păşune naturală, aflate în folosinţa SN Institutul Pasteur SA va face obiectul unui contract de concesiune, conform opţiunii Cumpărătorului, încheiat între Agenţia Domeniilor Statului şi SN Institutul Pasteur SA prin negociere directă, conform prevederilor HG nr. 450/1999".

Se observă faptul că suprafaţa ce urma a fi concesionată era cu 73,5 ha mai mică, diferenţa reprezentând teren situat în Municipiul Bucureşti.
Obiectul Contractului de concesiune nr. 66/13.12.2000 l-a constituit terenul în suprafaţă de 449,08 ha, situat în localitatea Bulbucata, jud. Giurgiu respectiv Prelungirea Ghencea, nr. 78, sector 6, Bucureşti.

Existenţa suprafeţei de 498,5 ha teren agricol deţinută de SN Institutul Pasteur SA este confirmată de Protocolul de predare - preluare încheiat cu ADS. Se constată faptul că a fost concesionat mai puţin cu 49,42 ha de cât era prevăzut în Contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni nr. 60/30.10.2000, terenul dispărut fiind situat în Bucureşti.

În Bucureşti, conform contractului de concesionare, terenul agricol era în suprafaţă de 239,21 ha, terenul fiind situat la Biobaza Boja, Str. Prelungirea Ghencea, sector VI. Se observă că faţă de terenul în suprafaţă de 353 ha aflat în administrarea Institutului Pasteur, situat în Bucureşti, a fost concesionată o suprafaţă de 239,21 ha, mai puţin cu 113,79 ha.

Scamatorii funciare

Unde a dispărut acest teren? Îl vom regăsi ulterior în timpul unor veritabile numere de prestidigitaţie realizate de magicianul Stănescu Sorin, având ca asistenţi angajaţi cu funcţii de răspundere ai statutului român. Astfel, prin adresa nr. 1565/25.04.2001, înregistrată la ADS - Cabinet Director General sub nr. 7037/25.04.2001 ( în aceeaşi zi ), SN Institutul Pasteur SA solicită reducerea suprafeţei concesionate cu terenul în suprafaţă de 50 ha, teren ce ar fi fost retrocedat unor persoane fizice îndreptăţite.

Adresa este semnată de către Sorin Stănescu, în calitate de Director General al SN Institutul Pasteur SA. Există un singur document de predare - preluare al terenurilor care a fost luat în consideraţie de către ADS: Procesul verbal de predare - preluare al terenurilor nr. 27431/06.07.2001, prin care s-a predat suprafaţa de 53,28 ha teren arabil situat în Bucureşti.

Magia este fascinantă, de natură să-l transforme pe David Copperfield într-un biet amator: după solicitarea formulată de Sorin Stănescu de a-i scădea suprafaţa în urma retrocedării, la 72 de zile este emis şi Procesul verbal de predare - preluare al terenurilor nr. 27431/06.07.2001, document în baza căruia s-a predat terenul.
Magia continuă şi în privinţa mărimii suprafeţei care ar fi fost predată:
- Stănescu Sorin solicită diminuarea suprafeţei contractului de concesiune cu 50 ha.
- Procesul verbal de predare - preluare al terenurilor nr. 27431/06.07.2001, în baza căruia s-a diminuat suprafaţa contractului prevede 53,28 ha.
- În Inventarierea terenurilor conform Ordinului comun MAAP nr. 266/19.07.2001 şi MAP nr. 482/25.07.2001, este menţionat terenul în suprafaţă de 50,15 ha retrocedat persoanelor fizice.

Suprafaţa de 53,28 ha este considerată ca făcând parte din parcela A183 având o suprafaţă iniţială de 108,31 ha; după încheierea Actului adiţional nr. 1/21.11.2001, din parcela respectivă trebuiau să mai rămână 108,31 ha - 53,28 ha = 55,03 ha.

Eforturile Directoarei Elena Rotaru depuse în cursul anilor 2010 şi 2011 de a da curs solicitărilor formulate de Sorin Stănescu de a diminua suprafaţa din contractul de concesiune prin încheierea Actului adiţional nr. 3 are la bază Protocolul de predare - preluare nr. 101012/07.10.2003, având ca obiect o suprafaţă de 188.91 ha, din care arabil 167,91 ha, teren situat pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, Biobaza Boja, situată în Prelungirea Ghencea, sector 6.

Conform Actului adiţional din contractul de concesiune, suprafaţă totală era de 185,93 ha, din care teren arabil 131,79 ha.
Este de semnalat faptul că Sorin Stănescu, despre care am relatat că avea debite restante faţă de ADS în cazul altor contracte, în speţa de faţă achită o redevenţă în plus faţă de suprafaţa reală pe care susţine că o exploatează.

Din nou putem remarca o serie de numere de magie executate de maestrul Sorin Stănescu şi asistenţii săi, angajaţi ai ADS, Primăriei Chiajna, şi Comisiei judeţene de fond funciar Ilfov.

Astfel, deşi conform Actului adiţional nr. 1/21.11.2001 din contractul de concesiune, suprafaţa totală era de 185,93 ha, se solicită diminuarea suprafeţei din contract cu 188.91 ha, adică cu mai mult de 2,98 ha.

Actul adiţional din contractul de concesiune prevede teren arabil în suprafaţă de 131,79 ha dar magicienii solicită reducerea contractului cu terenul arabil în suprafaţă de 167,91 ha, adică mai mult cu 36,12 ha teren arabil. Am arătat că după încheierea Actului adiţional nr. 1 din data de 21.11.2001, din parcela A183 aferentă contractului de concesiune respectivă trebuiau să mai rămână după retrocedare 55,03 ha.
Dar magicienii dâmboviţeni fac un nou număr de magie demnă de cartea recordurilor: în situaţia de fond funciar aferentă Protocolului de predare - preluare nr. 101012/07.10.2003, întocmit doi nani mai târziu, parcela A183 apare având o suprafaţă de 108,31 ha.

Să explicăm magia mai pe înţelesul neiniţiaţilor în această artă : în anul 2001, din parcela A 183 în suprafaţă de 108,31 ha pleacă 53,28 ha, rămânând 55,03 ha aferente contractului de concesiune: doi ani de zile mai târziu, cu ocazia încheierii Protocolului de predare - preluare nr. 101012/07.10.2003, suprafaţa parcelei A 183 redevine 108,31. Asta da magie!

Atât în Procesul verbal de predare al terenurilor nr. 27431/06.07.2001 cât şi Protocolul de predare - preluare nr. 101012/07.10.2003, apar, în calitate de persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate, acţionari şi locatori de la SC Cilezio Ciorogârla SA.
Reamintim că acţionarii şi locatorii de la SC Cilezio Ciorogârla SA erau persoane fizice ce deţineau terenurile pentru care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate la societatea respectivă.

Există suspiciunea că ei trebuiau să se adreseze în vederea reconstituirii dreptului de proprietate Comisiei locale Bolintin.

Din nou magicienii noştrii fac un număr de senzaţie: deşi terenurile pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate se află pe teritoriul administrativ al Primăriei Bolintin, Primăria Chiajna le validează dreptul de proprietate nu în Bolintin sau Chiajna, ci în Bucureşti, exact pe suprafaţa aferentă contractului de concesiune încheiat cu Institutul Pasteur.

Deşi nu a deţinut teren pe teritoriul administrativ al Primăriei Chiajna, Comisia de fond funciar Chiajna validează dreptul de proprietate Institutului Pasteur , dar nu în Chiajna, ci tot în Bucureşti şi tot pe suprafaţa aferentă contractului de concesiune încheiat cu Institutul Pasteur, fiindu-i emis Titlu de Proprietate nr. 68.401 pentru suprafaţa de 107,91 ha.

Totodată, există numeroase inadvertenţe între suprafeţele aferente Contractului de concesiune nr. nr. 66/13.12.2000 şi suprafeţele din Protocolul de predare - preluare nr. 101012/07.10.2003, în baza căruia se solicită diminuarea contractului respectiv.

Cu autoritățile, mână în mână

Surprinde faptul că în ciuda încălcării flagrante a legislaţiei specifice, a neacordării Avizului de legalitate de către serviciul de specialitate, trei directori care cunoşteau bine adevărata situaţie, semnează Actul adiţional nr. 3, prin care suprafaţa Contractului de concesiune nr. nr. 66/13.12.2000 era diminuată conform Protocolului de predare - preluare nr. 101012 din data de 07.10.2003.

Reamintim numele lor:
- Elena Rotaru: Director Direcţia Executări Contracte
- Florina Dinicuţu: Director Direcţia Juridică
- Aurel Solcan: Director Direcţia Fond Funciar

În baza Titlului de Proprietate nr. 68401/05.02.2004, Institutul Pasteur a vândut terenuri situate, aşa cum am arătat anterior, în str. Prelungirea Ghencea din sectorul 6 al Capitalei, deşi ele figurau ca făcând parte din Contractul de concesiune nr. 66/13.12.2000, deci ele aparţineau statului român.

Mai mult, deşi pe aceste terenuri se aflau diferite construcţii, magiciana Elena Rotaru, Directorul Direcţiei Executări Contracte, aviza cu nonşalanţă îndeplinirea sarcinilor contractuale de către Institutul Pasteur, fapt ce presupunea existenţa culturilor, asigurarea culturilor, existenţa gajului pe culturi, realizarea investiţiilor, etc.