Sistemul atacă! (4)

Sistemul atacă! (4)

Anterior am menționat că în cazul acțiunii de așteptare, interceptare, oprire nejustificată legal și provocare a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU de către doi agenți de poliție de la o secție de poliție rurală, aceștia au acționat încălcând dispozițiile legale care reglementează activitatea în domeniul îndrumării, supravegherii și controlului respectării normelor de circulație pe drumurile publice.

Deoarece nu obișnuim să facem afirmații fără acoperire, menționăm că potrivit prevederilor art. 35 alin. (3) din O.U.G. nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, 

,,În exercitarea atribuțiilor care îi revin, polițistul rutier are dreptul să verifice vehiculul, precum și identitatea conducătorului sau a pasagerilor aflați în interiorul acestuia atunci când exista indicii despre săvârșirea unei fapte de natura contravențională sau penală.”

Așa cum rezultă în mod clar din textul de lege, pentru ca un polițist să aibă dreptul să verifice un vehicul, precum și identitatea conducătorului acestuia, trebuie ca el să acționeze în exercitarea atribuțiilor lui de serviciu și să existe indicii despre săvârșirea unei fapte de natura contravențională sau penală.

În cazul polițiștilor care sunt autori ai acțiunii de așteptare, interceptare, oprire nejustificată legal și provocare a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, s-a stabilit că la momentul când au acționat, nu au existau indicii despre săvârșirea vreunei fapte de natura contravențională sau penală de către conducătorul auto.

În aceste condiții este clar și fără niciun dubiu că acțiunea de oprire a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU aflat în postura de conducător auto, a fost nejustificată legal.

Eventualele suspiciuni ale respectivului conducător auto cu privire la motivele reale pentru care a fost oprit de către polițiști deși nu exista vreo justificare legală a acțiunii lor, având în vedere frecvența ridicată cu care se constată comiterea de infracțiuni de luare de mită de către polițiștii din structurile rutiere, pot fi doar prezumate, însă o astfel de posibilitate nu poate fi exclusă în absența unor probe convingătoare.

În sprijinul acestei ipoteze pledează atitudinea procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU care atunci când i-a întrebat dacă îl cunosc, a avut cel mai probabil în vedere faptul că a luat în calcul faptul că polițiștii acționau la maniera descrisă într-un scop ilicit, cel mai probabil în vederea obținerii de foloase necuvenite.

Potrivit dispozițiilor art. 2 din O.U.G. nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, 

,,Îndrumarea, supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.”

Așa cum se poate înțelege fără a fi nevoie de explicații suplimentare, cei doi polițiști de la secția de poliție rurală care  l-au interceptat și oprit pe procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU nu aveau competența legală de a efectua activități de îndrumare, supraveghere și control al respectării normelor de circulație pe drumurile publice.

Susținerile corului de bocitoare din presa controlată institutional, ,,societatea în civil”, zona păreologistă, sindicate polițienești și/sau din instituții, sunt lipsite de importanță în condițiile în care legea este clară, ele contribuind la crearea fundalului sonor neplăcut, jalnic și deranjant.

Cei doi polițiști din poliția rurală nu aveau competența de a-l opri pe procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU și nici pe vreo altă persoană, deoarece nu fac parte din poliția rutieră, așa cum prevede în mod imperativ dispoziția legală pe care am menționat-o.

În acest sens, orice punct de vedere contrar este incorect și nu are alt rol decât poluarea cu informații false.

În acest context în care polițiștii cunoșteau că acționau total în afara legii și împotriva unei persoane cu un statut special și cu posibilități de reacție legală semnificative, este evident că motivele pentru care au acceptat situația, inclusiv riscurile pe care le implica acțiunea lor, erau unele serioase.

În mod logic activitatea la care au acceptat să participe nu putea fi derulată fără implicarea altor persoane și fără suport tehnic specializat și după ce s-a văzut că lucrurile au evoluat altfel decât își doreau, tristețea și îngrijorarea în curs de acutizare sunt  deja instalate în colectivul persoanelor care au participat la tentativa de compromitere a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU și fiecare este firesc să își proiecteze strategiile de apărare.

Mai puțin cei doi polițiști de la secția de poliție rurală care au fost împinși în prima linie ca la Bahmut, unde nu există înțelegere, rezerve și scăpare, având în vedere situația lor concretă.

Ei sunt în situația de a fi primii care plătesc pentru ce au făcut, au vrut să facă și pentru ceea ce au intenționat să facă și ceilalți complici ai lor, motiv pentru care, dacă vor vrea să își ușureze situația, vor trebui să fie chiar foarte cooperanți, perspectivă care îi preocupă și îngrijorează pe unii.

Aceste preocupări și îngrijorări sunt posibila explicație a scoaterii la lumină a tot felul de personaje care încearcă să convingă opinia publică că cei doi ,,rurales” au procedat corect și că merită premiați, când în realitate, aceștia datorită faptelor pe care le-au comis, sunt mai aproape de un mandat de arestare preventivă decât de vreun premiu bănesc legal, nu din categoria celor pe care unii polițiști obișnuiesc să și le mai ofere singuri atunci când ies la ,,vânătoare” în condiții similare celor în care au acționat ei.

Cei care acționează la modul descris și în scopul de influențare prin dezinformare a opiniei publice, nu fac nici ei ce simt sau doresc, ci ceea ce li se cere, ordonă sau impune, activitățile lor făcând parte dintre cele din categoria impuse, nu din cele opționale.

Nu am vrut să scriem că ar fi slugi ci doar că se comportă ca persoanele din această categorie, deoarece toată lumea cunoaște că dintr-o multitudine de motive, polițiștii din structurile cu atribuții de poliție rutieră, nu sunt simpatizați nici măcar de către colegii lor polițiști din alte structuri și nu se simpatizează nici între ei.

Faptul că atât de multe persoane încearcă să creeze convingerea publică că doi polițiști autori ai acțiunii de opririre nelegală, din motive reale ce se impun a fi stabilite în mod exigent și fără dubii, demonstrează o posibilă implicare instituțională în acest efort de grup, deoarece nimeni nu îi simpatizează pe polițiștii abuzivi, decât dacă se primesc ordine/dispoziții în acest sens.

Poliția în general și poliția rutieră în special, nu sunt percepuți în societatea românească ca fiind un sobor de îngeri, astfel încât mobilizarea unui număr mare de păreologi ,,de serviciu” sau eventual ,,de servicii”, nu poate să treacă neobservată și nici să nu genereze suspiciuni rezonabile cu privire la ce se află în spatele a ceea ce se vede atunci când privești ansamblul ,,câmpului tactic”.

Faptul că polițiștii sunt percepuți negativ de către membrii societății este datorită comportamentului lor nejustificat arogant și abuziv, în partea care urmează fiind prezentate doar trei exemple de astfel de situații.

Prin Hotărârea nr. 41 din 20.04.2023 a Curții de Apel Bacău pronunțată în Dosarul nr. 326/32/2021, polițiștii din poliția rutieră din Bacău, Marius Laurențiu GREACA  și Constantin NEAMȚU au fost condamnați la pedepse de 6 ani și 2 luni și respectiv 5 ani și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, în sarcina primului fiind reținute 54 de acte materiale iar în cea a celui de al doilea fiind reținute 32 de acte materiale. 

În cazul comisarului de poliție Andrei PANTEA și agentului șef de poliție Valentin OLTEANU din Brigada Rutieră București, s-a constatat comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, în sarcina lor fiind reținute 38 de acte materiale doar în decurs de o lună.

Prin Hotărârea nr. 926 din 05.05.2023 a Curții de Apel Craiova pronunțată în Dosarul nr. 3477/2015/2018, față de polițiștii Răzvan Costin SMARANDACHE și Mircea Mihai BOLD de la Secția 4 Craiova s-a dispus încetarea procesului penal pentru comiterea infracțiunii de purtare abuzivă ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale și a obligat pe primul la plata sumei de 30 000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Costel Cosmin TUDOR și 1376,09 lei către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova iar pe cel de al doilea la plata sumei de 3150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către partea civilă Costel Cosmin TUDOR. În concret, față de cei doi polițiști s-a dispus trimiterea în judecată pentru faptul că l-ar fi agresat pe un bărbat căruia i-au produs ca principală leziune, o dublă fractură de maxilar.

În cazul atitudinii polițiștilor din Bacău, interceptarea ambientală a unei convorbiri este relevantă în ceea ce privește atitudinea lor față de cetățenii cu care interacționau, așa cum se poate constata din simpla lecturare.

,,Constantin Neamțu : Eu când ți-am spus să-i dăm… băga-mi-aș… în gura lui… ăștia-s jigodii, mă… ăștia… taximetriștii ăștia-s o specie aparte, care nu trebuie avut ton…

Marius Laurențiu Greaca: …Vezi? Mi-e milă de panarama de om… “

Referitor la atitudinea polițiștilor craioveni, din una dintre declarațiile de martor din dosarul penal rezultă că unul dintre agresori a făcut următoarea afirmație:

„o să vezi tu la poliție maxilare rupte!”.

Fără a insista asupra exemplelor de conduită polițienească prezentate, concluzionăm că persoanele din această categorie profesională, datorită manifestărilor lor concrete, nu pot fi simpatizate iar dacă atât de multe personaje încearcă, ca și cum ar fi primit ordin, să influențeze prin dezinformare opinia publică în sensul că polițiștii de la secția de poliție rutieră au acționat legal, constituie un indiciu că au primit ordin.

Fără a formula ipoteza că oprirea nelegală a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU a fost efectuată în scopul obținerii unor foloase necuvenite, constatăm că cei care procedează în mod similar cu polițiștii de la secția de poliție rutieră din județul Iași, în mod obișnuit o fac în acest scop.

Despre situații care sunt de interes în analizarea a ceea ce pare o conspirație cu o țintă prea ambițioasă raportată la mijloacele care au fost folosite, ne vom referi      într-un viitor articol.