Duesenberg Straight Eight prinţului Nicolae, ascuns la Braşov

Maşina regală şi ...Secu

Prinţul Nicolae, fiul preferat al Reginei Maria, a întâlnit-o pe Ioana, iubirea vieţii sale, la Automobil Clubul Român. Ioana, fiind căsătorită, a fost nevoită să divorţeze şi şi-a schimbat numele în Dollete. S-au căsătorit, în secret, în ziua de 28 octombrie 1931, în localitatea Tohani din judeţul Buzău, fără consimţământul regelui Carol al II-lea. Mariajul a fost declarat „inexistent". În 9 aprilie 1937, pentru că n-a vrut să desfacă legătura, Consiliul de Coroană îl exclude din familia regală. Regele îl autorizează să poarte numele Nicolae Brana. În 1963, în exil, încetează din viaţă soţia sa, Ioana. În 1967, principele s-a căsătorit cu Thereza Fiqueira de Mallo, originară din Venezuela. A încetat din viaţă în iulie 1977, fiind înmormântat la Lausanne, alături de soţia sa.

Şofer turbulent
În perioada interbelică, prinţul era acuzat de presă, pe drept cuvânt, că mergea cu viteză excesivă şi că îi înjura „birjăreşte" pe alţi şoferi. Un mare scandal a ieşit când profesorul Nolica Antonescu, de la Universitate, a încasat două perechi de „palme princiare" în faţa Cercului Militar. În 1933, prinţul, împreună cu „Papa" Cattaneo, a terminat cursa de 24 de ore de la Le Mans pe locul 14. Un an mai târziu, la ediţia următoare a cursei, l-a avut coechipier pe celebrul pilot britanic Withney Straight. Din păcate, maşina lor a terminat cursa doar pe locul 45. Odată cu instaurarea regimului comunist, cei mai mulţi dintre proprietarii bolizilor încearcă să-şi ascundă „comorile" pe patru roţi de furia naţionalizărilor.

Duesenberg-ul la Braşov
La începutul anilor '50, în zona unde astăzi se află Stadionul „Tineretului", într-o şură, Miliţia descoperea, ascuns sub nişte prelate, un automobil de curse. Are loc o anchetă al cărui final nu se cunoaşte. Se descoperă însă că automobilul este chiar Duesenbergul Principelui Nicolae. Principele avea mulţi prieteni în Braşov, printre care renumitul pilot şi inventator Jean Calcianu de la IAR.

Securitatea intra pe fir
Maşina este rechiziţionată şi expusă la Secţia „Prototipuri" a Clubului Sportiv „Steagul Roşu". Era una dintre cele opt automobile de acest fel produse în lume. La mijlocul anilor '70, Securitatea începe să strângă maşinile produse până în 1948, pentru a le vinde în afara ţării. Clubul Sportiv Steagu Roşu primeşte, în 7 septembrie 1976, o adresă de la Întreprinderea de Comerţ Exterior „Terra" Bucureşti. Se cereau detalii despre starea tehnică a motorului, uzura cutiei de viteze, starea caroseriei şi seria motorului. În final, era solicitată şi adresa pilotului Jean Calcianu, despre care existau informaţii că deţine un automobil deosebit, Isota Fraschini.

15.000 de dolari, în 1977
La începutul lui ianuarie 1977, doi tovarăşi, însoţiţi de câţiva clienţi străini, au negociat cu Clubul modul în care va fi vândut valorosul autoturism, fără ca acesta să mai fie restaurat. Pe 21 martie 1978, conducerea CS Steagul Roşu este anunţată de la Bucureşti că va primi „15.000 de dolari pentru achiziţionarea de materiale sportive", în cazul iminentei tranzacţii.

Dusă la muzeu
Corespondenţa de doi ani dintre clubul braşovean şi „Terra" nu duce, până la urmă, la nici un rezultat. În dimineaţa zilei de 26 iulie 1978, maşina este totuşi ridicată şi dusă la Muzeul Tehnicii „Dimitrie Leonida" din Bucureşti, unde se află şi azi. Actul de predare-primire este semnat în 26.06.1978. Cel mai straniu lucru este că maşina avea cutia de viteze, aripile şi uşile înlocuite cu unele ce proveneau de la un autoturism Volga, fabricat în Rusia. Până în ziua de azi nu se ştie unde au dispărut părţile respective din maşină. Se pare că cineva a încercat să scoată automobilul din ţară pe bucăţi, să-l reasambleze, apoi să-l vândă la un preţ consistent.

Jean Calcianu, pilotul de la IAR
Unul dintre cei mai energici promotori ai automobilismului românesc a fost celebrul inginer Jean Calcianu. Născut în 1893 în Dobrogea, vine în Bucureşti în 1909, să înveţe mecanica. În 1914 pleacă în Franţa, unde se angajează la firma Renault. Aici a realizat proiectul primului tanc din lume. După războiul din 1916, transformă un Bugatti, cu care reuşeşte să ruleze cu 173,6 km/h, record mondial. După ce pierde licenţa pentru maşina italiană, se angajează la fabrica de avioane IAR din Braşov. În 1934, organizează, împreună cu cei de la IAR, prima cursă pe circuit închis din ţară: „Marele Premiu al Braşovului". Organizează şi „cursa în coastă" de pe actualul Drum Vechi care urcă în Poiană, la care participau cei mai cunoscuţi piloţi din lume. Până la izbucnirea războiului, Calcianu aleargă la toate cursele naţionale, câştigând majoritatea lor.

Adrian Militaru