Generaţia de Aur a ţepelor româneşti III

În primii ani de după '89, multe persoane au hotărât că e timpul să se îmbogăţească. Faţă de cei care au dat marile tunuri, atât în politică, cât şi în mediile de afaceri, cei prezentaţi mai jos par doar nişte copii. Dar ei au fost pionierii şi vedetele media ale primilor cinci ani ai ultimului deceniu al mileniului 2 şi, raportate la acele vremuri, sumele obţinute au fost cu adevărat enorme.

Dollar Jet, altă Mărie, aceeaşi tâlhărie

Dollar Jet a ajuns pe Dâmboviţa din Austria, via WVP şi Safe Invest. Operaţiunile se derulau prin BRCE-ul lui Temeşan, ceea ce-i conferea un plus de respectabilitate. Deviza: 30.000 de dolari în 5 săptămâni contra 100 de dolari. Condiţia era să găseşti alţi 4 fraieri ca şi tine, tot cu 100 $, care să gă- sească alţi... etc. Numele ales cu schepsis, banca cu care lucra, ţara de origine a jocului, au prostit o mulţime de vedete: Angela Similea, Florin Piersic, Sergiu Nicolaescu, Anca Ţurcaşiu, Marius Ţeicu, Dida Drăgan, Emanuel Valeriu, Iuliana Marciuc, fam. Fugaru, Ionel Stoica.

Şi elitele pierd

Dynamic Elite este creaţia lui Gheorghe Dogaru din Constanţa şi, după cum îi arată numele, se adresa numai elitelor. Care elite au ră- mas cu buzele umflate la spargerea jocului. 16 membri fondatori şi 10 milioane de lei patrimoniu au reuşit să atragă 10.000 de membri şi 8 milioane de dolari. Garda Financiară a confiscat 64 de miliarde de lei din contul asociaţiei, adică aproape tot. Dogaru s-a retras dezamăgit, cu doar 500.000 de dolari şi 150 de milioane de lei.

Şi au mai fost...

Se poate spune, cu cinism, că jocul sau mişcarea sau, mai exact, hoţia Caritas, a fost un „fenomen viu". La el a participat, între 1992-1996, jumătate din populaţia României. Pe lângă figurile celebre ale „maeştrilor" au răsărit o mulţime de epigoni, mai de mâna şaptea dar la fel de flămânzi:
- Grigore Impex SRL, cu al său patron Petru Gâtlan;
- Lona Prodimex Suceava - Dan Zup şi Florin Costinaş au înşelat 55.000 de persoane;
- Capital Invest Intermed - patronul Dan Ciucu pretindea o cotizaţ ie de 500.000 de lei;
- Inter Caritas Baia-Mare;
- Cresus Bucureşti - Liviu Boeriu a încasat 900 de milioane de la 80.000 de persoane;
- Papagalul Petroşani (nume predestinat) - susţinea că multiplică banii de la 30.000 la 10 milioane;
- Gulliver- Ion Moraru acorda dobânzi de 18% pentru 6 luni sau 280% pe an. A luat sfârşit cu o ţeapă de 2 miliarde de lei dată celor 6.000 de participanţi;
- Cronos Braşov - patron Adrian Cofariu;
- VinartimComexim- patronul, Niculae Valeriu, ţigan din Titi, a înşelat 6.000 de oameni cu 1 miliard de lei;
- Năstase et AN Exim, Bucureşti - patron Ovidiu Năstase, 19.000 deponenţ i, pagubă 2 miliarde de lei;
- Novo Caritas, Piteşti - patron Cristian Văduva;
- Sonia Mitan - Ploieşti, Carusel - Ploieşti, Proactiv Focşani, Kokts - Braşov, Amfor Deltamar, Duro Caritas, Carla Caritas, Moldav, MDM Caritas, Procent Caritas, toate din Constanţa.

Gheorghe Popilean - primul export al unei ţepe româneşti

La sfârşitul anului 1992, înfiinţează la Bucureşti societatea Mondoprosper. Spre deosebire de Caritas, anunţă, cu surle şi trâmbiţe că nu este vorba de un joc piramidal. Firma sa împrumută bani de la populaţ ie, îi rulează în afaceri, iar oamenii primesc o dobândă de 300% pe an. Aceasta era „prezentarea". Succesul a fost instantaneu şi imens.

Din Bucureşti în Bangkok

Popilean se lăuda că banii din România sunt rulaţi într-un sistem de investiţii internaţional. De aceea, îşi înfiinţase societăţi comerciale prin toată lumea: „Bucur - Bangkok", cu sediul la Bangkok, „Dorimex", cu sediul la Paris, „Seven Stars", cu sediul la Viena şi „GY&GYP", cu sediul la Budapesta. Ceea ce nu ştiau românii era că, de funcţionat, funcţiona doar firma din Budapesta. Iar de rulat, nu se rula nici un ban. Marele om de afaceri cheltuia banii pentru nevoile sale personale: juca sume enorme la cazinouri, frecventa cele mai scumpe restaurante, cumpăra maşini scumpe şi, probabil de plictiseală, plimba după el şi o întreagă cohortă de puştoaice.

Ţeparul duce ideea în Ungaria

Firma din Budapesta a fost deschisă în septembrie 1993. Aici, dobânda era de 10% pe lună, respectiv 270% pe an. Este drept că şi forintul era mai stabil decât leul românesc. În câteva luni, a strâns de la unguri în jur de 10 milioane de dolari. Deţinea o imensă clădire cu birouri chiar în buricul târgului, în Budapesta. Banii şi modul de viaţă spectaculos l-au adus rapid în atenţia presei. Unele dintre cele mai influente publicaţ ii, ca Magyar Nemzet sau Magyar Hirlap, dar şi unele agenţii de presă, ca de exemplu MTI, ajunseseră să îl acuze de trafic internaţional de arme şi droguri. Omul nostru avea, însă, alt mod de a face bani: împrumuta, în continuare, bani de la populaţie.

Imperiul se prăbuşeşte Într-o perioadă relativ scurtă de timp, Popilean primeşte două lovituri cumplite. În Ungaria, legislaţia se schimbă, în sensul că bani de la populaţ ie nu mai puteau împrumuta decât băncile şi fondurile de investiţii. La Bucureşti, în 4 februarie 1994 are loc cea mai spectaculoasă lovitură de până atunci a Gărzii Financiare. Zeci de comisari ai Gărzii, camioane cu jandarmi şi trupe antiteroriste descind la sediul Mondoprosper şi ridică din seifuri 2,5 milioane de dolari. Era o sumă imensă, ţinând cont că, în acea vreme, românii care deţineaumaimult de unmilion de dolari puteau fi număraţi pe degetele unei singure mâini.

Mai rămâne doar circul

Popilean, supărat pe cei care îi stricaseră jucăria, dă în judecată Garda Financiară. O angajază ca avocat pe Paula Iacob, devenită celebră după ce l-a apărat pe Nicu Ceauşescu. În Ungaria, băieţii se prind că ceva nu este OK nici acolo, aşa că încep controalele. Cu o seară înainte de a primi interdicţie de ieşire din Ungaria, Popiştean fuge la Viena cu secretara sa, care, cică, deja împlinise 18 ani. În vara lui '94, începe din nou spectacolul: într-o conferinţă de presă ţinută la Cluj, îi invită pe români să stea liniştiţi, pentru că el va salva Caritas-ul. Efect: este arestat. Încep procesele. Este când liber, când după gratii. Păgubiţii reuşesc să recupereze ceva din bani. Unele voci spun că i-au rămas sume enorme prin conturi din străinătate.

Claudiu Bran