Mitropolitul Andrei Şaguna şi braşovenii

Luminatul preot şi protopop al Braşovului, Ioan Popazu, alături de omul politic şi istoricul Gheorghe Bariţiu, de Iosif Barac şi de românii din Braşov, cu ajutorul material al bisericii Sfântul Nicolae din Şcheii şi Sfânta Adormire din Cetate, reuşesc să deschidă prima clasă a unui gimnaziu românesc, în toamna anului 1850, sub conducerea directorului Gavriil Munteanu, într-o clădire închiriată pentru acest scop. Tot atunci, în 1850, se constituie „Eforia Şcolară", ca organ administrativ.

Piatra de temelie a gimnaziului Andrei Şaguna
La 17 septembrie 1851, în ziua Sfintei Sofia, mitropolitul Andrei Şaguna pune prima piatră la temelia noului gimnaziu, „piatra cea din capul unghiului", pentru ca în 1854 profesori şi elevi să poată părăsi vechiul local închiriat şi să se mute în noul edificiu.
La data construcţiei sale, gimnaziul din Braşov era al treilea din Transilvania, după Blaj (1754) şi Beiuş (1828) şi al şaselea din ţinuturile locuite de români. Se adăugau Bucureşti - Sfântul Sava (1818), Iaşi (1835), Craiova (1842). Fiind un liceu confesional, denumirea completă era „Şcolile Centrale Române Greco-Ortodoxe" din Braşov, fiind patronat de cele două biserici: Sf. Nicolae din Şchei şi Sf. Adormire din Cetate.
În timp, liceul primeşte sub aceeaşi denumire şi o şcoală reală şi una comercială. Chiar de la început s-a optat pentru un învăţământ umanist în limba română, materiile de studiu fiind: latină, greacă, germană, franceză, română, istorie, geografie, fizică, chimie, ştiinţe naturale, desen, muzică, gimnastică.

Andrei Şaguna (n. 20 ianuarie 1808, Miscolţ, Ungaria - d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Braşov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Andrei Şaguna s-a născut în ianuarie 1808, la Mişkolţ, în nordul Ungariei, din părinţi aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole, în Balcani. Naum Şaguna, tatăl lui Andrei Şaguna, a trecut în 1814 la catolicism, religie în care şi-a botezat copiii. În 1816, Anastasie (numele de botez al lui Andrei) a început şcoala la Mişkolţ. În 1826 a terminat gimnaziul catolic, la călugării piarişti din Pesta. La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie. Între 1826-1829 urmează filozofia şi dreptul, la Buda. În 1829 pleacă la Vârşeţ, unde urmează teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugăreşte şi ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu.

Un aspect criticat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităţilor imperiale absolutiste, în ianuarie 1847. La 18/30 aprilie 1848 a fost hirotonit episcop la Carloviţ. Atunci el a spus: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc şi cu voia către tot ce e adevărat, plăcut şi drept să-i îndrumez". La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegaţii, duce petiţia de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde trimite o nouă petiţie împăratului. Ideea unităţii românilor este conţinută în „Memoriul" naţiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părţile vecine ale Ungariei şi din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc, la care a participat şi Avram Iancu.

Mitropolitul Şaguna, militant pentru drepturile românilor
Angajamentul lui Şaguna luat la Carloviţ începe să prindă viaţă. La 27 august 1850 se deschide la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată pe banii lui Şaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărţi şi istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 se întemeiază Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariţie neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Şaguna reorganizează învăţământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie şi pedagogie şi care poartă numele de Seminarul Andreian.

Începând cu anul 1854 a organizat peste 800 de şcoli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Braşov şi Brad. Gimnaziul de la Braşov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi şcoli superioare româneşti, astăzi purtând numele mitropolitului: Colegiul Naţional „Andrei Şaguna". Şcolii din Brad îi dăruieşte Andrei Şaguna în 1870 suma de 2000 fl. Din îndemnul său vor fi tipărite 25 de titluri de manuale şcolare. Andrei Şaguna sprijină ideea lui Ioan Puşcariu de a înfiinţa Astra. Şaguna este ales primul preşedinte al Astrei. Aşa a procedat şi în Ţara Moţilor, unde neştiinţa de carte, în rândul românilor ortodocşi, era foarte mare şi se datora sărăciei, restricţiilor şi mai ales lipsei de organizare.

ACADEMICIENII LICEULUI
Ei au fost profesori sau elevi ai liceului ANDREI ŞAGUNA din BRAŞOV:
1. Gavriil Munteanu 1866
2. Titu Maiorescu 1867
3. Ion Meşota 1877
4. Nicolae Tedu 1879
5. Ion Bogdan 1892
6. Andrei Bârseanu 1902
7. Virgil Oniţiu 1902
8. Enea Hodoş 1904
9. Augustin Bunea 1909
10. Ion Ursu 1910
11. Sextil Puşcariu 1914
12. Ion Lupaş 1916
13. Ilarion Puşcariu 1916
14. Alexandru Lapedatu 1918
15. Gh. Bogdan-Duica 1919
16. Valeriu Branişte 1919
17. George Dima 1919
18. Onisifor Ghibu 1919
19. Octavian Goga 1919
20. Vasile Goldiş 1919
21. Gh. Popa-Lisseanu 1919
22. Lucian Blaga 1936
23. Ion Lapedatu 1936
24. George Giuglea 1936
25. Marius Sturza 1938
26. Constantin Lacea 1939
27. Nicolae Colan 1942
28. Ion Muşlea 1947
29. Axente Banciu 1948
30. Emil Pertovici 1948
31. Aurel Barglazan 1955
32. Andrei Oţetea 1955
33. Emil Pop 1955
34. Gheorghe Buzdugan 1963
35. Remus Raduleţ 1963
36. Tiberiu Spachez 1963
37. Irimie Staicu 1963
38. Vasile Velican 1963
39. Ion Zugrăvescu 1963
40. Dimitrie Macrea 1965
41. George Ciucu 1974
42. Eugen Jebeleanu 1974
43. Stelian Munteanu 1974
44. D. D. Roşca 1974
45. Dumitru Staniloaie 1990
46. Victor Giurgiu 1991
47. Alexandru Surdu 1992

Adrian Militaru