Tramvaiul cu aburi din Piaţa Sfatului, Braşov

Amintiri din Braşovul de altădată

Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, trăsurile, căruţele şi diligenţele erau singurele mijloace de transport din oraş. Presa vremii relata despre conflictele clienţilor cu birjarii. Nu de puţine ori se păruiau şi se înjurau ca la uşa cortului. La sfârşitul secolului XIX, închirierea unei trăsuri costa 40 de coroane pe oră. În primul deceniu interbelic existau în Braşov 115 birjari şi 450 de cai. La 1 iunie 1873 a fost tăiată panglica inaugurală a gării Braşov, iar de pe peron a plecat primul tren de pasageri, tren care făcea legătura cu cele mai importante oraşe din Transilvania: Sighişoara, Mediaş, Cluj, Oradea, dar şi cu marile capitale ale Europei, începând cu Budapesta, Viena şi Paris. Clădirea fostei gări există şi astăzi pe strada Hărmanului. În 10 iunie 1891 s-a născut cea de-a doua poartă de intrare în Braşov, Gara Sf. Bartolomeu.

Tramvai din Centru până în Săcele

La începutul secolului XX exista tramvaiul cu aburi, care lega Promenada de Gara centrală şi a cărui linie s-a extins, în 1892, până la Noua şi Săcele. Acesta nu funcţiona decât până la ora 20.00. Tramvaiul circula numai ziua, cu 10 km/h în oraş si 20 km/h în afară, iar în zilele de târg circula în oraş numai după ora 15. Linia trenului cu abur avea o lungime de aproape 17 km. A fost construită cu capital privat, în numai doi ani, de către Societatea Căilor Ferate Vicinale Braşov-Trei Scaune. În 1891, poarta Vămii, situată la intrarea pe strada Vămii (Mureşenilor, de azi) a fost dărâmată, pentru că nu intra pe sub ea locomotiva.

Trenul galben

Mecanicul putea să utilizeze fluierul locomotivei numai în cazuri extreme, în rest avertizarea sonoră fiind făcută cu clopoţelul de către şeful de tren. Trenul avea doar 2 sau 3 vagoane, de clasa a III-a, construite din lemn decorat cu basoreliefuri. Locomotiva pe bază de aburi avea putere mică şi se alimenta cu lemne. Din 1947 a trecut pe cărbuni. A rămas în amintirea celor în vârstă legenda „Trenul galben", numit astfel de localnici după culoarea primelor vagoane de călători. După Primul Război Mondial, din cauză că poluau şi încurcau circulaţia, mai multe porţiuni ale liniei de tramvai au fost desfiinţate. Vechiul tramvai a circulat însă până în 1960, când Regionala C.F. Braşov, devenită proprietara liniei, l-a desfiinţat.

Primele autobuze

În anul 1925 s-a introdus transportul cu autobuze. Autobuzul era în acea vreme un vehicul cu 15, maxim 20 de locuri. Iarna, autobuzele nu puteau urca străzile în pantă, locuitorii fiind obligaţi să apeleze tot la trăsuri. Primul întreprinzător în domeniu a fost firma clujeană Décei - Blaga, care a început afacerea cu patru autobuze. Preţul biletelor şi al abonamentelor era menţinut scăzut, îndeosebi pentru funcţionari şi elevi. Consiliul Municipal a acceptat doar 30 de autobuze pe traseele oraşului, având în vedere creşterea numărului de accidente provocate de acestea, unele foarte grave. Reacţii de împotrivire la extinderea transportului auto aveau şi birjarii, reuniţi în sindicatul „Fulger". Ei au cerut, în 1926, limitarea numărului de autobuze.

Maşinile vechilor braşoveni

În perioada interbelică, taxiul era serviciu public. Garajul vechilor maşini ale municipalităţii, aflat la colţul dintre actualele străzi Maniu şi Iorga, s-a transformat după război în „Garajul Partidului". Automobilele nu erau privite cu ochi prea buni de către braşovenii conservatori. În Braşov exista şi o reprezentanţă care vindea maşini Buick , iar o altă reprezentanţă, de pe Strada Ferdinand 15, vindea autoturisme Cadillac şi Chevrolet. Prima şcoală de şoferi din Braşov, care îşi avea sediul pe Strada Neagră, era condusă de Ion Albu. În 1930, Fabrica de Oglinzi Oscar Wolff, de pe Strada Scăldătoarei producea, printre altele, şi parbrize. În presă se făceau frecvent referiri la numărul accidentelor, iar amenzile contravenţionale erau aplicate pentru „excesul" de viteză, atunci când şoferii atingeau 20-30 km pe oră. Viteza legală pe străzile oraşului, în anul 1924, era de 6 km pe oră. Încă de la începutul secolului trecut, poliţia atenţiona directorii de şcoli să nu mai lase elevii să joace fotbal pe străzi. Şi tramvaiul putea fi periculos pentru neatenţi. În toamna anului 1908, o fetiţă de 4 ani, ieşită la joacă, a fost surprinsă de tramvaiul cu aburi şi omorâtă pe loc. Cele mai multe accidente s-au înregistrat, conform documentelor vremii, pe strada Porţii (Republicii de astăzi), din cauza traficului intens de birje, automobile şi trecători.

Traseul vechiului tramvai

Pornind din gara Bartolomeu, unde exista şi o mică remiză aflată vizavi de clădirea de călători, linia urca pe strada Lungă, până în Piaţa Sfatului, de unde cobora apoi pe strada Mureşenilor, cotea la dreapta în dreptul Hotelului Aro de astăzi şi, prin actualul parc, ajungea în faţa Primăriei, unde se afla staţia Promenadă. Din acest punct, linia cobora pe actualul Bulevard 15 noiembrie, până la staţia Schiel (denumită ulterior Ramificaţie, apoi Strungul), în Piaţa Hidromecanica, de unde se făcea legătura cu vechea gară CFR de pe Hărman, iar o altă linie se continua pe sub Dealul Melcilor, prin Poiana Honterus şi Noua, trecea prin Dârste, unde traversa la nivel calea ferată Predeal - Braşov şi, trecând prin marginea satelor Baciu, Turcheş şi Cernatu, ajungea la staţia Satulung.

Adrian Militaru