Vlad Ţepeş şi cetatea Corona

Voievodul valah Vlad Ţepeş a fost cucerit de fiica unui ţesător sas din Corona, numele cetăţii Braşovului din acele timpuri. Katherine a fost copleşită cu multă tandreţe timp de 20 de ani, cât a durat această relaţie, din care au rezultat cinci copii.

În anul 1437, Vlad Dracula şi fratele său Radu cel Frumos au fost luaţi ostatici de sultanul Murad, pentru a-l obliga pe tatăl lor, principele Valahiei, să rămână aliatul Imperiului Otoman. Vlad a fost astfel nevoit să participe, în 1438, la o invazie a turcilor în Ţara Bârsei. A fost pentru prima oară când a ajuns în cetatea Corona, numele din acea vreme al Braşovului. În 1442 a fost ajutat de către Ioan Corvin de Hunyadi să evadeze de la turci şi să se înroleze în marea armată a cruciaţilor Europei. În acelaşi an, Ioan Corvin îl căsătoreşte pe Vlad Dracula cu Anastasia-Maria, nepoată de soră a Sofiei Jagello, regina Poloniei. Ocupă pentru prima oară tronul Valahiei, în 1448, cu ajutorul saşilor din Corona, legând relaţii strânse cu mai mulţi oameni de seamă din cetate. Este izgonit de pe tron, după numai câteva luni, de Vladislav.

Casa lui Ţepeş din Braşov

Numit de Ioan Corvin guvernator militar - rang deţinut şi de tatăl său, Vlad Dracul - se ocupă cu negoţul de cai, reuşind să strângă o avere considerabilă. Locuieşte în Braşov, într-o casă fortificată, aflată lângă muntele Tâmpa, undeva pe actuala stradă Constantin Lacea. În 1453, însă, Ioan Corvin a ordonat demolarea cetăţii Brassoviei, aflată pe Tâmpa. Cu marile pietre rămase din ziduri, lespezi cioplite de meşterii Cavalerilor teutoni în 1211, i se ordonă lui Vlad Ţepeş, pe atunci guvernator militar, să întărească zidurile cetăţii şi a bastioanelor. Cu această ocazie, Vlad îşi construieşte, nu departe de vechea Brassovie, o casă fortificată, denumită în cronica săsească „Obere Forstadt". Temelia acelei case există şi astăzi, pe ea fiind ridicată ulterior o altă clădire.

Dragoste la prima vedere

Atunci când s-au cunoscut, frumoasa săsoaică avea doar 17 ani, iar Ţepeş 35. În apropierea Crăciunului anului 1455, câteva fete foarte tinere se chinuiau să tragă la deal, prin zăpadă, o sanie mare, plină cu provizii pentru soldaţii din Bastionul Ţesătorilor, aflat în apropierea casei lui Vlad. Aflat împreună cu ofiţerii săi la baza dealului, a sărit să le ajute. Galanteria voivodului li s-a părut tuturor ciudată, până au înţeles că acesta nu-şi mai lua ochii de la codana blondă cu ochi albaştri. Katarina Siegel se remarca printr-o frumuseţe ieşită din comun. Fata starostelui (zunftmeister) breslei ţesătorilor, Thomas Siegel, a copilărit la Mânăstirea Franciscanelor din Mahlersdorf, după ce un incendiu cumplit i-a lăsat pe părinţii ei săraci lipiţi. La 17 ani s-a întors în Corona. Vlad îl cunoştea pe tatăl Katharinei, bătrânul Thomas Siegel, încă din 1438, când fusese luat rob la turci, iar tatăl său, voivodul Vlad Dracul, insistase pe lângă bey să-l elibereze. Sărac, bolnav şi rămas fără casă, fostul conducător al breslei ţesătorilor locuia împreună cu familia sa la rudele soţiei, Susanna, născută Fronius, în aşa-numita Casă Tartler.

Casa Tartler

Imobilul se află şi astăzi pe strada Poarta Şchei nr. 14 şi aparţine Bisericii Evanghelice. Până în urmă cu câţiva ani, aici a funcţionat o grădiniţă. Ţepeş a trecut de mai multe ori pentru a-şi vedea iubita, care-şi petrecea cel mai mult timp ţesând într-o încăpere de la parterul Casei Tartler. Ţepeş îi comanda Katharinei cele mai frumoase rochii, din mătăsuri şi dantele aduse din Veneţia şi Flandra. Cronica transilvană din secolul al XVIII-lea arată că idila Prinţului Vlad, guvernator militar, şi Duce de Făgăraş şi Amlaş, cu frumoasa Katharina a creat revoltă în rândurile pretendenţilor la mâna fetei, trei dintre ei provenind din familii înstărite ale comunităţii săseşti.

Carnagiul din Bartolomeu

La 2 aprilie 1459, supărat pe taxele mari impuse de saşii din Braşov şi intrigile capilor cetăţii, Vlad Ţepeş a distrus toate recoltele de grâne din Ţara Bârsei. A poruncit să fie prinşi sute de târgoveţi şi negustori care veneau cu marfă în cetate, pe care i-a dus lângă mahalaua oraşului, în zona Bartolomeului de astăzi şi i-a tras în ţeapă. Dimineaţa, sângerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau traşi în ţeapă. După moartea acestora, a poruncit jefuirea şi incendierea Bisericii Bartolomeu, precum şi arderea satului Codlea. În timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns vestea că nevestele negustorilor din cetate au atacat casa unde locuia Katharina. Au bătut-o şi au pus-o la Stâlpul Infamiei. Pentru că i-au tăiat cozile, domnitorul a ameninţat că va da foc întregii cetăţi. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalţi negustori saşi ce urmau să fie ucişi.

Refuzat de papă şi vândut de saşi

Legenda spune că Ţepeş ar fi reuşit să recupereze una dintre cosiţele Katharinei, pe care apoi a păstrat-o pe o pernuţă de catifea. Într-o zi, a surprins-o pe soţia sa că umbla în dulapul în care îşi ţinea, ca pe un obiect sacru, cosiţa. S-a supărat foc şi a bătut-o. Vlad Ţepeş vroia sa o ia în căsătorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deşi avea mai mulţi copii cu amanta din Braşov. I-a scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i o scrisoare de indulgenţă pentru a i se anula căsătoria cu prima soţie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. În 1462, cetatea de la sud de Carpaţi, unde s-a refugiat Ţepeş, este asediată de turci. Boierii l-au trădat, trecând de partea fratelui său, Radu cel Frumos, care era sprijinit de otomani. Anastasia, soţia lui, pentru a scăpa de temniţa turcească, s-a sinucis aruncându-se dintr-un turn în râul ce înconjura cetatea.Vlad a reuşit să scape din asediul fortăreţei sale, folosind un pasaj secret, prin munte. Ajutat de câţiva ţărani din satul Arefu, a reuşit să ajungă în Transilvania, pentru a-i cere ajutorul lui Matei Corvin, fiul lui Ioan Corvin de Hunyadi, regele Ungariei. Până la urmă, deşi a reuşit să scape de turci, a căzut victimă unui complot la care au participat şi saşii din Braşov. Complotiştii au ticluit, în numele lui Vlad Ţepeş, două scrisori cu peceţi false care au fost chipurile interceptate la Bran de către castelanii regali. Într-una dintre ele, domnitorul „cerea iertare" sultanului şi-i promitea că i-l va preda pe însuşi „craiul Ungariei". Crezând că scrisoarea e adevărată, regele Matei Corvin l-a arestat şi apoi l-a închis în Fortăreaţa Vişegrad.

Vlad, Ştefan cel Mare şi presiunile turceşti

După primii patru ani de temniţă a avut voie să se mute într-o casă, iar în ultimii ani ai prizonieratului este silit să locuiască la Buda, cu domiciliu forţat. La insistenţele lui Ştefan cel Mare, care-i era văr primar, a fost eliberat, în 1476, după 13 ani. Este ajutat să se reînscăuneze ca domnitor al Valahiei, detronându-l pe Laiotă Basarab. Se pare că motivul politic al eliberării lui Vlad au fost presiunile turceşti tot mai mari asupra teritoriilor de la nord de Dunăre. Katharina a rămas alături de Vlad şi pe timpul detenţiei acestuia. Rămas văduv, Vlad ar fi putut s-o ia de nevastă, dar, pentru a câştiga bunăvoinţa familiei regale, s-a căsătorit cu o verişoară a regelui şi a devenit catolic.

Asasinat şi decapitat

Repus pe tronul Valahiei, a mai domnit doar câteva luni. Boierii, care doreau o relaţie bună cu Înalta Poartă, nu au fost de acord cu decizia lui Vlad de a nu mai plăti tributul şi au pus la cale asasinarea lui. În ianuarie 1477, în ciuda strădaniilor ostaşilor moldoveni lăsaţi să-i asigure protecţie, este străpuns cu suliţa de un turc angajat ca slugă a sa, conform cronicilor vremii. Corpul său a fost decapitat şi capul trimis sultanului, care l-a aşezat într-o ţeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Ţepeş. După moartea lui Ţepeş, Katharina, ajunsă la 39 de ani, s-a întors la mânăstirea unde copilărise. Deşi nu s-au căsătorit niciodată, Vlad şi Katharina au avut cinci copii: Vladislav, Catherina, Christian, Hanna şi Sigismund. Ţepeş s-a îngrijit de toţi urmaşii săi, lăsându-le moştenire pământuri şi case.

Iubitele lui Ţepeş

Vlad Ţepeş a fost căsătorit de trei ori, cu o nobilă din Transilvania, Cnaejna Bathory, cu nepoata reginei Poloniei, Anastasia Holszanska, şi cu verişoara regelui Matei Corvin, Ilona Nelipic. A avut cinci copii din căsătoriile oficiale şi mai mulţi copii nelegitimi. Până s-o cunoască pe Katharina, Ţepeş a avut mai multe iubiri, printre care Ursulla (din Schassburg/ Sighişoara), Erika (din Bistriţa) şi Lize (din Hermannstad/Sibiu. Aceste cuceriri ale domnitorului din sud au creat mari nemulţumiri în breslelor săseşti, familiile tinerelor dorind să le căsătorească cu unul din comunitatea lor. Ţepeş a avut grijă să le căsătorească sau să le logodească pe toate iubitele sale de până la Katharina. Pe aceasta însă nici nu concepea să o împartă cu cineva.

Fiul Dragonului

Vlad Ţepeş a fost nepotul lui Mircea cel Bătrân şi fiul lui Vlad Dracul, de la care îşi trage numele de Dracula, sau Draculea fiu al lui Dracul. S-a născut în 1431, în cetatea Sighişoarei. A avut un frate mai mare - Mircea, şi un frate mai mic - Radu cel Frumos. În 1443, Vlad, tatăl lui Ţepeş, a fost învestit de împăratul Sigismund cu Ordinul Dragonului, o organizaţie închinată luptei împotriva Imperiului Otoman. Acest ordin i-a conferit apoi supranumele de Dracul, ţinând cont de faptul că la multe popoare „dragonului" i se mai spunea şi „drac". Dracula poate fi considerat un diminutiv - „fiul Dragonului". În 1447, Vlad Dracul şi fratele său Mircea au fost ucişi de boierii din Târgovişte, care l-au pus pe tronul Valahiei pe Vladislav. Ţepeş este supranumele dat mai târziu de turci, după pedeapsa crâncenă pe care obişnuia să o aplice duşmanilor săi, dar şi trădătorilor şi răufăcătorilor: tragerea în ţeapă.

Adrian Militaru